Category: Cărţi
-
Mărul de aur
A fost odată o femeie săracă lipită pământului, care avea un singur fecior, şi feciorul ei a muncit un an la un ţăran înstărit şi s-a întors acasă cu o pereche de vaci. Şi acum mergea cu ele la păşune. Pe când era el cu vacile într-o dimineaţă la păscut, iată că în faţa cocioabei…
-
Pescarul
A fost odată un pescar, cu numele Martin. Trăia cu nevastă-sa într-o casă mică şi sărăcăcioasă, pe malul unui lac. Era un lac foarte frumos. În zilele senine lucea în soare ca solzii argintii de peşte, iar în zilele înnourate devenea cenuşiu şi misterios. Se vedeau plutind cârduri de raţe sălbatice şi de lebede. Martin…
-
Omul cel nătâng
Un biet ţăran, având o droaie de copii, s-a hotărât să adune vara câţi mai mulţi coceni pentru foc, ca în timpul iernii copiii lui să nu îngheţe de frig. Era omul nostru cam uşor de minte şi orice făcea el trebuia să-i iasă de-a-ndoaselea. Şi plecă el cu un car după coceni. Umblând prin…
-
Nerecunoscător e omul…
A fost odată un om de neam. Pe lângă avuţii nenumărate, mai fusese înzestrat de Allah şi cu un suflet de aur: conacul său era deschis oricui. Oricine poposea la el, găsea miluire… Dar, de la o vreme, omul ăsta bun şi milos a fost atins de o boală neîndurătoare. Atunci şi-a pierdut încrederea în…
-
Keloglan cumpără „nimic“
Despre Keloglan s-au povestit multe, căci multe au fost şi isprăvile lui care o scoteau din răbdări pe bătrâna lui mamă. Se spune că, într-o bună zi, bătrâna îi puse în palmă zece părăluţe şi îi spuse: — Haide, Keloglan, flăcăule chipeș, du-te până la băcănie, ia de zece parale „nimic“ şi vino iute acasă!…
-
Keloglan şi fratele său
A fost odată ca niciodată. Pe când robi ai lui Allah erau mulţi, iar a vorbi mult şi a mânca mult se socotea a fi un păcat, trăia o femeie bătrână care avea doi feciori. Numele unuia era Hasan şi al celuilalt Keloglan, pentru că era pleşuv. Într-una din zile, bătrâna îi chemă la ea…
-
Mezina şi mărul de aur
Ascultă povestea unei preafrumoase fete. Nu va fi tristă povestea ei, căci celor frumoşi, şi mai ales buni, nu le e rea ursita… Amarul şi plânsul să fie hărăzite celor urâţi şi răi… De pătimit, pătimeşte multe omul, că aşa-i şartul vieţii… Uite, şi eu, câte n-am mai pătimit în zilele mele! M-am făcut spoitor,…
-
Nora răsfăţată
A fost odată un bărbat şi o femeie care aveau o singură fată. Era foarte frumoasă şi părinţii ei o răsfăţau şi nu-i dădeau voie să pună mâna pe nimic. Au venit mulţi s-o ceară de noră, dar mama le spunea tuturora: — Fiica noastră e tare răsfăţată şi nu ştie să facă de nici…
-
Fructul cel mai valoros
A fost odată un tată care avea trei feciori. Într-o zi îi chemă la dânsul şi le spuse: — Am să vă dau la fiecare câte o pungă cu galbeni. Mergeţi în lume şi căutaţi fructul cel mai valoros. Care dintre voi mi-l va aduce, am să-i dăruiesc jumătate din averea mea. Feciorii luară pungile…
-
Fuga animalelor
A fost odată un bou care a muncit la stăpânul lui ani mulţi cu credinţă şi răbdare, nădăjduind că, atunci când va îmbătrâni, stăpânul îi va da de mâncare pe săturate şi-l va lăsa să se odihnească şi să-şi isprăvească zilele în pace, dar s-a înşelat. Bătrâneţea a venit pe nesimţite şi el tot mai…
-
Tana-Căpitana
A fost oarecând un om care la bătrâneţe rămăsese fără soţie, dar avea mângâierea celor trei fete ale sale. Într-o zi, tatăl şedea pe un stei de piatră proptit după casă şi, cum sta aşa cu mintea călătorindă, se pomeni cu fata cea mai în vârstă că-i zice: — Spune-mi, tată, de ce eşti aşa…
-
Piatra fermecată
A fost odată un biet băiat bătut de nevoi, numit Mitruş, singurul sprijin al unor părinţi încovoiaţi de bătrâneţe. De lucrat, lucra el, dar nu-i mergea cum voia şi pace! Dacă văzu şi văzu că în zadar se trudeşte şi se zbate pe acasă, se socoti în sine: „Hai să primenesc aerul, să mă port…
-
Norocul şi Mintea
Norocul și Mintea s-au întâlnit la casa unui om. Acesta i-a primit cu dragă inimă şi i-a rugat să lucreze fiecare cu ce poate: Norocul să-i care averi cu sacul, iar Mintea, isteţime cu carul. Şi aşa, în scurtă vreme, omul nostru întrecu în bogăţie chiar pe împărat, că avea argint cât stelele cerului şi…
-
Curcubeta
Iată o poveste cum nu e alta, auzită şi povestită. A fost odată, cam de multişor, sunt ani de când trăia undeva o femeie din greu, singură şi neajutorată. Se frământa ziulica întreagă că nu are şi ea un copil, care să-i deschidă uşa, să nu fie singură cuc. Se scula şi se culca tot…
-
Fiul săracului şi fiul bogatului
A fost odată un domn mare, care îşi pusese în gând să cutreiere cetăţile din cuprinsul ţării. Voia să afle cum se poartă şi trăiesc oamenii sub cârmuirea lui. Dar nu ştiu cu ce prilej rămăsese să înnopteze într-o cetate îndepărtată, unde nici el, nici însoţitorii lui nu cunoşteau pe nimeni. Şi voind să tragă…
-
Berbecul de aur
A fost odată un împărat care avea o fată neînchipuit de frumoasă: ochii ei albaştri erau ca azurul cerului, iar pletele ei străluceau ca razele soarelui. Fiind singură la părinţi, fusese crescută cu mare grijă şi pază. Aşa de mult se temea tatăl să nu i se întâmple ceva, să nu i-o fure careva, încât…
-
Povestea lui Harap-Alb
Colecţii:
Amu cică era odată într-o ţară un crai care avea trei feciori. Şi craiul acela mai avea un frate mai mare, care era împărat într-o altă ţară, mai depărtată. Şi împăratul, fratele craiului, se numea Verde-împărat; şi împăratul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Mulţi ani trecură la mijloc de cînd aceşti fraţi nu…
-
Ţila
Într-o vreme îndepărtată, când umblau balaurii pe pământ, de-i întâlneau şi oamenii, a fost o femeie, poale lungi şi minte scurtă. Numele ei era Ţila. Într-una din zile, luându-şi curmeiul, porni în pădure după lemne. De şuie ce era, nu şi-l strânse frumuşel la subţioară, cum face toată lumea, ci-l tot târa pe jos. Şi…
-
Fiul tăietorului de lemne
A fost odată un tăietor de lemne. În fiecare zi pleca la pădure, aduna vreascuri sau tăia crengi mai groase de copac, mergea la tîrg cu o sarcină de lemne, o vindea și cu gologanii luaţi își ducea cu ai săi traiul sărac de azi pe mîine. Într-o zi, întîlni pe drum, strînși lîngă o…
-
O poveste cu tîlc
De mult de tot trăia într-un ținut îndepărtat, spre soare-răsare, un împletitor de nuiele. Trudea cu tragere de inimă la meşteşugul său şi izbutind să facă lucruri pe cît de frumoase, pe atît de trainice, dobîndise faimă şi trăia mulţumit, alături de nevasta şi de fiica sa. Într-o zi, un paşă, trecînd călare, cu suita,…
-
Cămila şi şarpele
Se spune că un şarpe întîlni odată o cămilă. Se uită la ea, se uită, apoi îi spuse: — Ce soi de animal mai eşti şi tu! Mai mare ruşinea să ai un gît atît de lung şi de încovoiat! Cămila nu-şi pierdu cumpătul. — Sărăcuţul de tine, frate dragă! Oricît te-aş privi, nu găsesc…
-
Judecata „dreaptă“
Doi țărani se odihneau niţel într-o zi de vară, după trudnica muncă a cîmpului, cînd, deodată, se auziră neasemuitele triluri ale unei privighetori poposite chiar pe creștetul copacului sub care ședeau. — Auzi ce frumos cîntă pasărea asta minunată! De unde-o fi ştiut ea cît de mult îmi place s-o ascult? spuse unul dintre ei.…
-
Imamul și mîncarea de dovlecei
Într-un sat se statornicise, odată, un imam care, nici mai mult nici mai puţin, cerea de la binecredincioşii musulmani să-l hrănească cu rîndul. Într-o zi de vineri, urcat la amvonul geamiei, imamul, în predica sa, îi povăţui aşa: — Trebuie să ne stăvilim pornirile noastre prea pămînteşti spre lăcomie, fraţilor. Să nu nesocotim prin dispreţul…
-
Vînătorul cu noroc la vînat
A fost odată ca niciodată. Multe sînt zilele norocoase în viaţa omului! Uită-te la mine, ce om cu noroc mi-s eu: într-o zi, m-am dus la baia de aburi, şi-acolo, nici urmă de apă caldă sau măcar de tas cu care să-mi torn apă pe mine, ca să mă spăl… Într-altă zi, găsesc un inel…
-
Mărturia vulpii
A fost odată ca niciodată. Odinioară, hăt, în vremi departe tare, trăia un agă. Cum venea primăvara, își aduna toate mioarele şi mieii și îi pornea la păscut. Așa făcu și de data asta, dar un măgar bătrîn, o oaie beteagă şi un cîine rîios nu fură în stare să țină pas cu turma şi…
-
Negustorul necinstit
De mult de tot vieţuia în Istanbul un negustor care, pentru că fusese cîndva în pelerinaj la Mecca şi devenise astfel hagiu, izbutise să-şi facă faimă de om bun şi drept, dobîndind astfel încrederea tuturora. Un biet ţăran necăjit, care se smulsese dintr-ai lui şi venise la Istanbul cu gîndul să muncească din răsputeri pe…
-
Legenda maimuțelor
Este mult de atunci, foarte mult de cînd maimuţele locuiau într-un sat, ca oamenii şi vorbeau ca ei. lată însă ce s-a întîmplat: într-o zi oamenii făcuseră o mare sărbătoare. Se auzise, „tam-tam“-ul, ziua, iar noaptea se dansă şi se bău cu nemiluita. Vinul de palmier era din belşug, mai marele satului orînduise să-l puie…
-
Leopardul și cîinele
Într-o bună zi leopardul îşi încredinţează cei trei pui ai săi cîinelui, făgăduindu-i în schimb să-i procure o cantitate atît de mare de carne, încît să nu mai aibă nevoie să roadă oase. Merg lucrurile bine cîtăva vreme, dar cîinele s-apucă o dată să fărîme un os cu dinţii şi-o bucată din el loveşte pe…
-
Fata cea şireată
A fost odată un om care avea o fată frumoasă, şi vedea cum toți băieții erau fermecați de frumuseţea ei. Într-o zi veniră doi băieţi care erau rivali, se prezentară fetii și-i spuseră: „Am venit la tine“. Ea îi întrebă: „Ce doriţi voi?“ Iar ei răspunseră: „Te iubim și am venit pentru tine“. Tînăra fată…
-
Trei portocale
Trăiau odată un împărat şi o împărăteasă, care nu aveau copii. Şi ce n-ar fi dat să aibă un fecior. Stînd așa, necăjiţi, împăratul zise într-o zi: — Dacă aș avea un băiat, aș face în faţa palatului o fîntînă din care aş lăsa să curgă vin, în loc de apă. — Iar eu, spuse…