Category: Cărţi
-
Fata de împărat şi pescarul
Colecţii:
A fost odată ca niciodată, etc. A fost odată un pescar, nici prea, prea, nici foarte sărac; el era june, cu mustaţa răsucită, ştii, colea, şi chipeş. De câte ori trecea el cu peşte pe la curtea împărătească, fata împăratului trimitea să-l cheme, cumpăra de la el peşte şi îi dădea bani de zece ori…
-
Măzărel Împărat
Colecţii:
A fost o dată ca niciodată, etc. A fost o dată un calindroi1. El era sărac lipit, de n-avea după ce bea apa. După ce umblase toate ţările, se întorsese acasă mai cu minte. Frecat prin multe nevoi în străinătate, el dase cu capul de pragul de sus, trecuse şi prin ciur şi prin dârmon2.…
-
Caiet de însemnări personale
Bucureşti, 22 august 1865 Un an este de cînd nu mai am mumă. Un an de rînd s-au aglomerat suferinţele de tot felul în bietul meu piept. Sărmană inimă! Răbdarea ta nu se poate descri. N-ai către cine să-ţi verşi focul. Tu taci, aştepţi în linişte, plină de speranţă că se vor termina suferinţele tale.…
-
Omul de piatră
Colecţii:
A fost o dată un împărat şi o împărăteasă, amândoi tineri şi frumoşi, dar nu făceau copii. Într-o zi veni la împăratul un arap buzat şi-i zise: Să trăieşti luminate împărate! Am auzit că împărăteasa nu face copii şi am adus buruieni pe care cum le-o bea rămâne grea. Împăratul luă buruienile de la arap…
-
Copilul şi croncanul
Colecţii:
Zburdalnic Copilandrul mereu tot înjura La pasări ce zbura; O dată ia la goană Croncanul ce mîncare Îşi căuta pre lîngă un rîu prea larg şi care De ger ce se lăsase Pre margini îngheţase. Zbură bietul Croncan şi cît colea se puse, Iar neastîmpăratul îndată-acolo fuse. „Dă-mi pace, băieţele, Croncanul lui îi zice.Nimic eu…
-
Sania, calul şi trăsura
Colecţii:
Sub un şopron odatăO Sanie şinatăCa fulgul de uşoară,Şi o Butcă d-aleSlabă-n balamaleSe disputau să moară.„N-o veni a iarnă, cu lipsă de soare,Zise sănioara, cu ger şi ninsoare,Şi-o să vezi atuncea primblări ce-o să trag?Ca vîntul,Răsturnînd pămîntul,La şosea să mergŞi-ntr-o clipă iară înapoi s-alerg;Muşterii o sumă voi ca să-mi atrag.”„Ia, taci, talpejano, căruţ fără roate,Caleaşca…
-
Dihorul şi strechea
Colecţii:
În vremea cea străvecheSe zice că o StrecheLegînd prietenie cu un drăcos Dihor,Voiau ca să trăiască ca frate cu o sor’.Moş Barbu, om cu minte,Chemat fu să stea faţă cum facu-şi jurăminte.Întors fiind la satBăieţii l-a-ntrebat:„De ce astă-njosire, să mergi să fii tu martorLa astfel de-alianţăMurdară ca o treanţă?”Iar moşul încercatAcest răspuns a dat:„Dihorul ca…
-
Barza şi vrabia
Colecţii:
P-un timp viscolosŞi gerosP-un picior şedea o barză stîrcită,De frig rebegită.Totuşi milă-avu pe un pui văzîndTremurînd,Şi pe sub aripi îl adăposti.„Ce mai vifor, soro, Barza îi rosti:Aşa frig cumplitN-am mai pomenit.”Şi-ndată în fulgi-şi ciocul şi-a ascuns.„Ăsta zici că-i ger! Vrabia-a răspuns,Însă mai anţărţ, micuţa mea sor’,Aminte mi-aduc, degera din zbor.Că atuncea fuGeruială, da; iar acuma…
-
Căţelul şi cocoşul
Colecţii:
Un Căţel odată p-un Cocoş văzîndDin ciob apă bînd,În rîs îl lua şi-ncepu să-i zică:„Cusur al naturei, Cocoş de nimică,De ce, cînd bei apă, ridici tu în susGîtu-ţi ca un fus?Fir-ai fi de rîs! Păcat că trăieşti,Pocitură eşti.”„Beau, zise Cocoşul; şi cînd ridic susGîtu-mi ca un fus,Cat să mulţumesc Domnului că-n lumeM-a lăsat a face…
-
Isprăvile şi viaţa lui Mihai Viteazu
Colecţii:
Cuprins Capitolul I Capitolul II Capitolul III Capitolul IV Capitolul V Capitolul VI Capitolul VII Isprăvile şi viaţa lui Mihai Viteazu I Pătraşcu-vodă era un domn bun, drept şi temător de Dumnezeu. Cît domni el, ţara începuse a simţi că trăieşte. Se dusese pomina de blîndeţele lui, pentru care şi poporul îl numi Pătraşcu-vodă cel…
-
Schiţă de călătorie
Colecţii:
I Dragii moşului, În anul Domnului 1884, iulie, 10, într-o marţi, am plecat şi eu la Cîmpulung. Eram la număr cu toţii opt, toţi trup din trupul meu, os din osul meu, sînge din sîngele meu, cum am zice, şi cu slujnica nouă, mai mari şi mai mijlocii, mai mijlocii şi mai mici, mai mici…
-
De la Bucureşti la Roşiorii-de-Vedea şi-napoi
Colecţii:
I Dragii moşului, Cînd eram şi eu tînăr ca d-voastră, mi-ar fi plăcut şi mie să călătoresc, adică, cum se zice să dau şi eu cu nasul prin a lume mare, să cunosc, barim, cîteva locuri de-ale noastre, româneşti. Dară, de! omul multe doreşte, iar Dumnezeu face ce ştie el, adică, cum grăieşte zicătoarea: „omul…
-
Chimera
Colecţii:
De cîte ori deschide cineva cîte o carte la care spune despre dumnezeii cei elineşti, d-atîtea ori trebuie să rîză de prostia acelor păgîni. Într-însele nu găseşti minciuni mai la seamă, ci croite aşa pe d-a-ntregul, de nu le poţi opri să nu te îngreţoşezi, nu atît de credinţa deşartă a bietei poporimi, cît de…
-
Labirint şi firul Ariadnei
Colecţii:
Iacă încă nişte vorbe pe care le auziţi destul de des, dragii moşului nepoţei şi nepoţele. Aceste vorbe le întrebuinţează cărturarii, nu cei ce le vînd, ci aceia ce le scriu, cînd vor să arate vro încurcătură în care se rătăceşte cineva sau lucrurile lor, ori cînd cade cineva în vro zăpăceală de unde n-ar…
-
Midas
Colecţii:
Duhul lui Baccus Silenu. Undele rîului Pantol. Teroare panică. Urechile lui Midas. A fost odată un împărat, în vremea veche, pre nume Midas, carele a domnit în ţara frigienilor. Într-o zi, copilandru fiind, adormi pe prispa casei lor, iar nişte furnici veniră şi-i puseră pre gură cîteva boabe de grîu. Tat-său, cum auzi de una…
-
Prometeu
Colecţii:
Ecatombă. Focul sacru. Cutia Pandorei. Spune la cărţile păgîneşti că la începutul începutului lumei erau numai zei şi zeiţe. P-atunci, maimarele zeilor se numea Saturn, ori Cronos, ceea ce pre limba noastră se tîlcuieşte Timpul sau Vremea. Acest zeu, de teamă să nu-şi piarză scaunul domniei sale zeieşti, îşi înghiţea copiii, de cum îi năştea…
-
Ercule
Colecţii:
Amfitrion. Calea înfurcită. Pigmeii. Cornul abundanţei. Cămaşa lui Nesu. Astăzi, dragii moşului nepoţei şi nepoţele, am să vă spui basmul cu Ercule sau Iraclie despre care am pomenit în basmul cu grădina Esperidelor. E cam lungă povestea; dară fie că şi multe vitejii a mai săvîrşit acest viteaz. El a rămas de pomenire. Pînă şi…
-
Grădina Esperidelor
Colecţii:
Pleiadele Iacă şi istoria grădinei Esperidelor: spune la cărţile păgîneşti, dragii moşului nepoţi şi nepoate, că la nunta lui Joe cu Junona fu mare tămbălău, în ostrovul Creta, din ţara elinească sau grecească, unde se cununară ei. Toţi zeii fură martori la însoţirea lor. Mai spune iarăşi că Joe lua de nevastă pe Junona fără…
-
Mărul Discordiei
Colecţii:
Acum a venit şi rîndul meu. De atîtea ori am ascultat la basmele şi la ghicitorile ce aţi tot spus la întrolocările fîrtaţilor şi suratelor voastre în adunări, şi n-am zis nici un cuvinţel. Ştiţi încă, dragii moşului nepoţi şi nepoate, că m-aţi tot rugat să vă spui şi eu cîte vrun basm, ori cîte…
-
Haznaua — roman poliţist
Colecţii:
text preluat cu acordul autorului de pe blogul piticigratis.com Haznaua: capitolul 1. Revelaţia Ziua 7 Comisarul Rareş amuşină cu capul ridicat, fornăind nervos din nări. Faţa lui ridată se încruntă, umplându-se, pentru o clipă, şi mai tare de riduri. — Simţi, bobocule? — Nu simt nici un miros. — Exact, punctă comisarul, scoţînd cu două…
-
Trilogia Testiculară
Colecţii:
text preluat cu acordul autorului de pe blogul piticigratis.com Mai citeşte cineva literatură? Mai exact literatură de tip parodie după romanţe pentru adulţi tineri care se petrec într-o distopie futuristă în care, printre glumele absurde se ascunde o critică fină a societăţii actuale? Trăim într-o lume cu deficit de atenţie. Nimeni nu mai are timp…
-
Mogârzea şi fiul său
Colecţii:
A fost o dată un pui de român; el n-avea nici tată nici mumă. Tot rămasul de la părinţi era pus sub epitropie. Nemaiputînd suferi el mustrările nedrepte ale epitropilor, se duse în lume şi apucând pe o potecă care îl scoase într-o poiană departe, se duse cale lungă să-i ajungă. Acolo înserând şi neavînd…
-
Istoria lui Ştefan-vodă cel Mare şi cel Bun
Colecţii:
I Spune la cărţile cele bătrîne că pe la începutul veacului al XV-lea domnea în ţara Moldovei înţeleptul şi bunul Alexandru-vodă, care cu dreptul s-ar cuveni să se numească: tatăl şi întemeietorul ţărei Moldovei. Mai întreg decît cei de mai naintea lui domni, el alcătuise multe aşezăminte folositoare ţărei, adică: şcoli pentru învăţat carte şi…
-
Judecata vulpei
Colecţii:
Un om, odată, mergea la treaba lui prin nişte munţi. Alăturea drumului aude un glas milogindu-se şi grăind: — Fă-ţi milă şi pomană, creştine, şi mă scapă de la pieire. — Cine eşti tu, şi unde te afli? — Ia, aici, aici, în văgăuna asta. Fă bine, aşa să trăieşti, şi dă la o parte…
-
Bogăţia şi veselia
Colecţii:
Peste drum de palatul unui om bogat era odată bordeiul unui muncitor de pămînt. Cu cît casa bogatului sclipea de avuţie, cu atît bordeiul muncitorului sclipea de sărăcie. Stăpînul bordeiului avea şapte copii. Cinci băieţi şi două fete. Toţi mari, toţi ajunşi de însurat şi de măritat. Bogatul avea doi copilaşi. Copiii muncitorului rumeni şi…
-
Cîinele leneş
Colecţii:
Iarna sosise şi zloata, gerul, viscolele, ninsoarea, bruma, ceaţa, chiciura şi cîte nagode toate nu lipsiră. Grivei, într-una din acele zile în care seninul lasă să se vază faţa sfîntului soare, după ce se jucase cu cîţiva tovarăşi ce întîlni pe uliţă, după ce alergase în sus şi în jos, după ce sărise de atîtea…
-
Gazda norocului
Colecţii:
În vremurile cele vechi, pe cînd blagoslovenia Domnului era pe pămînt, trăia un boier mare. În casa acestui boier desjugase norocul şi-şi făcuse culcuşul aci. Din pricina aceasta, orice făcea boierul îi ieşea înde bine; oriunde punea el mîna, punea şi Dumnezeu mila. Şi era bine văzut la curtea lui vodă. Nu că doară era…
-
Ţapul şi şarpele
Colecţii:
Un ţap, voind să treacă într-o livede, fu silit să dea printr-o apă ce curgea între el şi acea livede. Şi fiindcă n-avea încotro, se lăsă în gîrlă şi începu să înoate. Cînd era pe la jumătatea gîrlei, se pomeneşte pe lîngă dînsul cu un şarpe că-i zice: — Măi, ţapule, ia-mă şi pe mine…
-
Ariciul şi vulpea
Colecţii:
Un biet iepure odată, împuşcat de vînător şi nefiind atins de alice, ca să cază mort îndată, se tîrî el cum putu şi se ascunse într-un hăţiş de tufe. El socotea să scape cu viaţă; dar aci îl ajunse ceasul lui cel din urmă şi muri. Ariciul, sfredeluş cum l-a lăsat pe el Dumnezeu, dete…
-
Copilul cel isteţ
Colecţii:
Un om odată văduvise. El nu avea pe lume nici al nouălea neam. Îşi jeli nevasta ce-şi jeli, dară văzu că nu foloseşte nimic cu jelirea. Începu a-şi căuta de trebi. Ajuns însă la cărunteţe, nu se putea împăca el cu singurătatea. Pasămite omul trăise bine cu răposata, se îngăduiseră şi le mersese treaba înainte;…