Category: Colecţie Petre Ispirescu

  • Prefaţă [de Petre Ispirescu]

    Încă de la 1862 parte din aceste Legende sau Basme, s-au dat la lumină prin foaia « Ţăranul Român ». S-au cules atunci din gura poporului şi s-au scris prin îndemnul D. I. Ionescu, redactorul şi proprietarul acelei foi. Primirea favorabilă ce a avut a doua ediţie, a făcut pe colectorul lor să nu înceteze…

  • Răvăşelul spânului

    Răvăşelul spânului

    A fost odată într-un sat un om, care avea un fecior. El în toate zilele şi în totdeauna, învăţa şi povăţuia pe fiul său, ca să se ferească cât va putea să nu aibă a face cu spânii. Fiu-său, un flăcăiandru, viu, ştii, ca spirtul şi deştept, învăţase toată treaba câmpului, şi lucra el în…

  • Întâmplările lui Păcală

    Întâmplările lui Păcală

    Păcală se însurase de aproape doi ani. Şi-a făcut şi el rândul ca oricare. În fine scăpase de ponosul de flăcău unguresc. Nu se mai temea că a să vie fetele să-i spargă oalele, a doua zi de lăsatul secului de brânză. Cum, cum, el era mulţumit de femeia lui. Cât pentru dânsa, vom vedea…

  • Bogdan viteazul

    Bogdan viteazul

    A fost o dată ca nici o dată, etc. A fost o dată un om, de meseria lui cizmar; el ştia să lucreze bine, dară era aşa de leneş încât tânjea pământul subt el. Acest cizmar se numea Nea Bogdan. Altminteri era deştept şi isteţ; pustia de sărăcie dejugase la casa lui, şi cucoana Lenea…

  • Baba cea înţeleaptă

    Baba cea înţeleaptă

    A fost odată ca niciodată, etc. A fost o dată un împărat; el avea o împărăteasă tânăra, şi frumoasă, frumoasă, ca un boboc de trandafir. Într-una din zile îi soseşte un sol pentru trebile împărăţiei, chiar fiul unui alt împărat arap. Acesta, văzând pe împărăteasa cea frumoasă se aprinse de dragoste pentru dânsa. El îi…

  • Bărbatul cel harnic

    Bărbatul cel harnic

    A fost odată un flăcău, singur la părinţi. Tot satul îl iubea pentru vrednicia şi isteţimea lui. Când îşi punea în gând să facă vreo treabă se făcea luntre şi punte şi trebuia să izbutească. Viindu-i şi lui vremea să se însoare, mumă-sa îl duse la o fată pe care i-o colăcise o peţitoare. Cum…

  • Sufletul

    Sufletul

    A fost odată ca niciodată, când ar fi nu s-ar mai povesti; etc. A fost odată doi muncitori. Prieteni din copilărie, orice găseau de muncă lucrau împreună, şi niciodată nu se despărţeau. Şi ca să nu şadă fără treabă, nu se codeau la niciun fel de muncă; puneau mâna şi la una şi alta, numai…

  • Împăratul şerpilor

    Împăratul şerpilor

    A fost o dată ca niciodată; că de n-ar fi nu s-ar mai povesti, etc. A fost un unchiaş şi o mătuşă. Ei ajunseseră la sărăcie, cheltuind tot ce aveau după sufletul lor, spre a dobândi un fiu, dară în deşert. Acum, la vreme de bătrâneţe, se hotărâră şi ei să iasă pe câmpie, şi…

  • Glasul morţii

    Glasul morţii

    A fost odată ca niciodată, etc. A fost o dată un om, şi el în toate zilele se ruga lui Dumnezeu ca să-i dea bogăţie. Rugăciunile sale cele multe şi dese, găsi pe Dumnezeu, într-una din zile, în toanele cele bune, şi-l ascultă. Ajuns bogat el dorea să nu mai moară; şi aşa hotărî să…

  • Fata de împărat şi pescarul

    Fata de împărat şi pescarul

    A fost odată ca niciodată, etc. A fost odată un pescar, nici prea, prea, nici foarte sărac; el era june, cu mustaţa răsucită, ştii, colea, şi chipeş. De câte ori trecea el cu peşte pe la curtea împărătească, fata împăratului trimitea să-l cheme, cumpăra de la el peşte şi îi dădea bani de zece ori…

  • Măzărel Împărat

    Măzărel Împărat

    A fost o dată ca niciodată, etc. A fost o dată un calindroi1. El era sărac lipit, de n-avea după ce bea apa. După ce umblase toate ţările, se întorsese acasă mai cu minte. Frecat prin multe nevoi în străinătate, el dase cu capul de pragul de sus, trecuse şi prin ciur şi prin dârmon2.…

  • Caiet de însemnări personale

    Caiet de însemnări personale

    Bucureşti, 22 august 1865 Un an este de cînd nu mai am mumă. Un an de rînd s-au aglomerat suferinţele de tot felul în bietul meu piept. Sărmană inimă! Răbdarea ta nu se poate descri. N-ai către cine să-ţi verşi focul. Tu taci, aştepţi în linişte, plină de speranţă că se vor termina suferinţele tale.…

  • Omul de piatră

    Omul de piatră

    A fost o dată un împărat şi o împărăteasă, amândoi tineri şi frumoşi, dar nu făceau copii. Într-o zi veni la împăratul un arap buzat şi-i zise: Să trăieşti luminate împărate! Am auzit că împărăteasa nu face copii şi am adus buruieni pe care cum le-o bea rămâne grea. Împăratul luă buruienile de la arap…

  • Copilul şi croncanul

    Copilul şi croncanul

    Zburdalnic Copilandrul mereu tot înjura La pasări ce zbura; O dată ia la goană Croncanul ce mîncare Îşi căuta pre lîngă un rîu prea larg şi care De ger ce se lăsase Pre margini îngheţase. Zbură bietul Croncan şi cît colea se puse, Iar neastîmpăratul îndată-acolo fuse. „Dă-mi pace, băieţele, Croncanul lui îi zice.Nimic eu…

  • Sania, calul şi trăsura

    Sania, calul şi trăsura

    Sub un şopron odatăO Sanie şinatăCa fulgul de uşoară,Şi o Butcă d-aleSlabă-n balamaleSe disputau să moară.„N-o veni a iarnă, cu lipsă de soare,Zise sănioara, cu ger şi ninsoare,Şi-o să vezi atuncea primblări ce-o să trag?Ca vîntul,Răsturnînd pămîntul,La şosea să mergŞi-ntr-o clipă iară înapoi s-alerg;Muşterii o sumă voi ca să-mi atrag.”„Ia, taci, talpejano, căruţ fără roate,Caleaşca…

  • Dihorul şi strechea

    Dihorul şi strechea

    În vremea cea străvecheSe zice că o StrecheLegînd prietenie cu un drăcos Dihor,Voiau ca să trăiască ca frate cu o sor’.Moş Barbu, om cu minte,Chemat fu să stea faţă cum facu-şi jurăminte.Întors fiind la satBăieţii l-a-ntrebat:„De ce astă-njosire, să mergi să fii tu martorLa astfel de-alianţăMurdară ca o treanţă?”Iar moşul încercatAcest răspuns a dat:„Dihorul ca…

  • Barza şi vrabia

    Barza şi vrabia

    P-un timp viscolosŞi gerosP-un picior şedea o barză stîrcită,De frig rebegită.Totuşi milă-avu pe un pui văzîndTremurînd,Şi pe sub aripi îl adăposti.„Ce mai vifor, soro, Barza îi rosti:Aşa frig cumplitN-am mai pomenit.”Şi-ndată în fulgi-şi ciocul şi-a ascuns.„Ăsta zici că-i ger! Vrabia-a răspuns,Însă mai anţărţ, micuţa mea sor’,Aminte mi-aduc, degera din zbor.Că atuncea fuGeruială, da; iar acuma…

  • Căţelul şi cocoşul

    Căţelul şi cocoşul

    Un Căţel odată p-un Cocoş văzîndDin ciob apă bînd,În rîs îl lua şi-ncepu să-i zică:„Cusur al naturei, Cocoş de nimică,De ce, cînd bei apă, ridici tu în susGîtu-ţi ca un fus?Fir-ai fi de rîs! Păcat că trăieşti,Pocitură eşti.”„Beau, zise Cocoşul; şi cînd ridic susGîtu-mi ca un fus,Cat să mulţumesc Domnului că-n lumeM-a lăsat a face…

  • Isprăvile şi viaţa lui Mihai Viteazu

    Isprăvile şi viaţa lui Mihai Viteazu

    Cuprins Capitolul I Capitolul II Capitolul III Capitolul IV Capitolul V Capitolul VI Capitolul VII Isprăvile şi viaţa lui Mihai Viteazu I Pătraşcu-vodă era un domn bun, drept şi temător de Dumnezeu. Cît domni el, ţara începuse a simţi că trăieşte. Se dusese pomina de blîndeţele lui, pentru care şi poporul îl numi Pătraşcu-vodă cel…

  • Schiţă de călătorie

    Schiţă de călătorie

    I Dragii moşului, În anul Domnului 1884, iulie, 10, într-o marţi, am plecat şi eu la Cîmpulung. Eram la număr cu toţii opt, toţi trup din trupul meu, os din osul meu, sînge din sîngele meu, cum am zice, şi cu slujnica nouă, mai mari şi mai mijlocii, mai mijlocii şi mai mici, mai mici…

  • De la Bucureşti la Roşiorii-de-Vedea şi-napoi

    De la Bucureşti la Roşiorii-de-Vedea şi-napoi

    I Dragii moşului, Cînd eram şi eu tînăr ca d-voastră, mi-ar fi plăcut şi mie să călătoresc, adică, cum se zice să dau şi eu cu nasul prin a lume mare, să cunosc, barim, cîteva locuri de-ale noastre, româneşti. Dară, de! omul multe doreşte, iar Dumnezeu face ce ştie el, adică, cum grăieşte zicătoarea: „omul…

  • Chimera

    Chimera

    De cîte ori deschide cineva cîte o carte la care spune despre dumnezeii cei elineşti, d-atîtea ori trebuie să rîză de prostia acelor păgîni. Într-însele nu găseşti minciuni mai la seamă, ci croite aşa pe d-a-ntregul, de nu le poţi opri să nu te îngreţoşezi, nu atît de credinţa deşartă a bietei poporimi, cît de…

  • Labirint şi firul Ariadnei

    Labirint şi firul Ariadnei

    Iacă încă nişte vorbe pe care le auziţi destul de des, dragii moşului nepoţei şi nepoţele. Aceste vorbe le întrebuinţează cărturarii, nu cei ce le vînd, ci aceia ce le scriu, cînd vor să arate vro încurcătură în care se rătăceşte cineva sau lucrurile lor, ori cînd cade cineva în vro zăpăceală de unde n-ar…

  • Midas

    Midas

    Duhul lui Baccus Silenu. Undele rîului Pantol. Teroare panică. Urechile lui Midas. A fost odată un împărat, în vremea veche, pre nume Midas, carele a domnit în ţara frigienilor. Într-o zi, copilandru fiind, adormi pe prispa casei lor, iar nişte furnici veniră şi-i puseră pre gură cîteva boabe de grîu. Tat-său, cum auzi de una…

  • Prometeu

    Prometeu

    Ecatombă. Focul sacru. Cutia Pandorei. Spune la cărţile păgîneşti că la începutul începutului lumei erau numai zei şi zeiţe. P-atunci, maimarele zeilor se numea Saturn, ori Cronos, ceea ce pre limba noastră se tîlcuieşte Timpul sau Vremea. Acest zeu, de teamă să nu-şi piarză scaunul domniei sale zeieşti, îşi înghiţea copiii, de cum îi năştea…

  • Ercule

    Ercule

    Amfitrion. Calea înfurcită. Pigmeii. Cornul abundanţei. Cămaşa lui Nesu. Astăzi, dragii moşului nepoţei şi nepoţele, am să vă spui basmul cu Ercule sau Iraclie despre care am pomenit în basmul cu grădina Esperidelor. E cam lungă povestea; dară fie că şi multe vitejii a mai săvîrşit acest viteaz. El a rămas de pomenire. Pînă şi…

  • Grădina Esperidelor

    Grădina Esperidelor

    Pleiadele Iacă şi istoria grădinei Esperidelor: spune la cărţile păgîneşti, dragii moşului nepoţi şi nepoate, că la nunta lui Joe cu Junona fu mare tămbălău, în ostrovul Creta, din ţara elinească sau grecească, unde se cununară ei. Toţi zeii fură martori la însoţirea lor. Mai spune iarăşi că Joe lua de nevastă pe Junona fără…

  • Mărul Discordiei

    Mărul Discordiei

    Acum a venit şi rîndul meu. De atîtea ori am ascultat la basmele şi la ghicitorile ce aţi tot spus la întrolocările fîrtaţilor şi suratelor voastre în adunări, şi n-am zis nici un cuvinţel. Ştiţi încă, dragii moşului nepoţi şi nepoate, că m-aţi tot rugat să vă spui şi eu cîte vrun basm, ori cîte…

  • Mogârzea şi fiul său

    A fost o dată un pui de român; el n-avea nici tată nici mumă. Tot rămasul de la părinţi era pus sub epitropie. Nemaiputînd suferi el mustrările nedrepte ale epitropilor, se duse în lume şi apucând pe o potecă care îl scoase într-o poiană departe, se duse cale lungă să-i ajungă. Acolo înserând şi neavînd…

  • Istoria lui Ştefan-vodă cel Mare şi cel Bun

    I Spune la cărţile cele bătrîne că pe la începutul veacului al XV-lea domnea în ţara Moldovei înţeleptul şi bunul Alexandru-vodă, care cu dreptul s-ar cuveni să se numească: tatăl şi întemeietorul ţărei Moldovei. Mai întreg decît cei de mai naintea lui domni, el alcătuise multe aşezăminte folositoare ţărei, adică: şcoli pentru învăţat carte şi…