Category: Cărţi
-
Nu ştia să amestece tuşul
Colecţii:
Fiul unei familii înstărite, renumit în sat pentru lenea sa, în afară de cititul cărților, nu știa să facă absolut nimic. Învăța ca un papagal totul pe dinafară, dar nu înțelegea ce rost are fiecare frază și întîmplare din carte. Ajunse, în fine, la vîrsta cînd trebuia să-şi susţină examenele în oraș. Tatăl avea mare…
-
Un învăţat
Colecţii:
Un țăran îmbogățit de curînd era analfabet. Într-o zi a plecat pe corabie la niște rude, să le facă o vizită. În corabie, alături de el stătea un învățăcel. Tînărul citea cufundat o carte. Țăranul parvenit, plictisindu-se și totodată vrînd să arate că știe și el hieroglifele, a scos de la piept o carte și…
-
Merg eu, personal
Colecţii:
Un foarte bun prieten al boierului avea nevoie de un bou pentru o zi. A scris un bileţel și l-a trimis pe un om la boier, ca să-i împrumute boul cerut. În casa boierului era o petrecere. Stăpînul casei, deși nu cunoștea literele, adică hieroglifele, totuşi, în fața oaspeţilor, a vrut să demonstreze că este…
-
Şoricelul de aur
Colecţii:
Un mare demnitar avea o adevărată patimă pentru bani. Deși agonisise sume însemnate, totuşi, tot timpul se plîngea că nu-i ajung banii. De dimineaţa pînă seara își tot frămînta mintea, încercînd să găsească noi și noi tertipuri pentru a agonisi cît mai mulţi bani. El era din cale-afară de calic şi nu numai că storcea…
-
Prinţul Hatt, din adîncul pămîntului
A fost odată, demult, un împărat care domnea peste o mare împărăție. El avea trei fiice şi toate trei erau nespus de frumoase. Dar dintre toate cea mai frumoasă era mezina. Era şi bună la inimă, gata oricînd să dea o mînă de ajutor. De aceea toți o îndrăgiseră, iar împăratului îi era dragă ca…
-
Bine faci, bine găsești
Demult, tare demult, trăia un tînăr vînător, pe nume Ak-ol. El avea o iurtă din lemn de mesteacăn. În taiga vîna samuri negri, vidre, vulpi roșii şi rîşi pestriţi. Odată, la vînătoare, Ak-ol întîlni în cale un uliu cu aripile rănite. — Ajută-mă! Nu mă lăsa să pier! îl rugă uliul. De vei fi bun,…
-
Trei fraţi
La poalele unui munte uriaș, trăia într-o iurtă albă bătrînul Tunet. El avea trei fii. Cel mai mare era Soarele cel luminos, fiul cel mijlociu era Focul cel curajos şi puternic, iar Prîslea era Luna cea frumoasă. Tatăl-Tunet se hotărî într-o zi să afle dacă îl iubesc sau nu fiii săi și pe cînd fraţii…
-
De ce bradul este verde şi iarna
Demult, tare demult, pe vremea cînd bradul, pinul și cedrul încă dăruiau pămîntului veșmintele lor verzi, locuiau la poalele muntelui alb, într-o iurtă acoperită cu fîn, doi copii — un băiat și-o fată. Ei erau orfani. Băiatul era mai mic și se numea Ak Kiobek, iar sora lui — Soi Pelek. Se hrăneau precum veveriţele…
-
Povestea preafrumoasei Eliza
A fost odată un rege care avea multe lucruri cu care să se fălească şi de aceea era tare mîndru. Dar așa cum se întîmplă aproape totdeauna pe lume, avea regele nostru şi pricini ca să se necăjească. Pricina necazului, să nu vă miraţi, era tocmai fata lui. Nu că ar fi fost urîtă de…
-
Soţia pescarului
Povestea pe care am auzit-o şi pe care vreau să v-o spun acum pare de necrezut, dar eu cred că şi poveştile ascund în ele un sîmbure de adevăr şi că dacă n-ar fi, nici nu s-ar povesti! Se spune că pe coasta dinspre Oceanul Atlantic, a Franţei, puteţi vedea pe hartă un sătuleţ, ai…
-
Două ferăstraie
S-a dus odată un ţăran la iarmaroc. S-a oprit în dreptul unui negustor şi-i privea atent marfa. — la cumpără, cumetre, ceva de la mine! se adresă negustorul ţăranului. Uite, am tot ce doreşti! Nu dau scump și o asemenea marfă nu găseşti oriunde! — Cumetre, ici, cumetre, colo, spuse ţăranul, dar țăranii cu negustorii…
-
Podgoreanul cinstit
Trăia odată într-un sat un tată cu mulți copii. N-avea nici pămînt, nici vite. Lucra la bogaţi, căci viaţa nu-i era ușoară. Cel mai mult a muncit la un bogat negustor de vinuri, care avea podgorii întinse. La început a muncit singur, iar mai apoi, după ce i-au crescut copiii, i-a luat cu el. Deşi…
-
Iacub lăudărosul
Trăia odată într-un sat un țăran pe numele de Iacub. Nu-i plăcea să muncească, dar îi plăcea nespus de mult să se laude cu tot ce a crescut pe cîmp și pe lîngă casa lui. — Cumetre, grîul meu are niște spice aşa de mari, încît trei de ale tale nu fac cît unul de-al…
-
Ahmed leneşul
În lume sînt destui oameni leneşi, dar nici unul dintre ei nu seamănă cu Ahmed din povestea noastră. Ahmed era cel mai leneş om din lume, nimeni nu putea să-l întreacă în lene. Unde se aşeza, acolo rămînea nemișcat ore în şir și nu avea niciodată chef de ceva. Avea doar o mamă, tatăl şi…
-
Fluieraşul fermecat
Povestea ne spune că în vremuri foarte îndepărtate trăia un mare padişah. Acest padişah cică avea numai două fiice. Pe cea mare o chema Yaprak, iar pe cea mică Fidan. Dar iată că pe cînd ele erau încă la o vîrstă foarte fragedă, mama lor se îmbolnăvi pe neaşteptate. Și în scurt timp muri lăsindu-le…
-
Polidor
A fost odată — de mult, tare de mult, tocmai pe timpul zmeilor şi balaurilor — a fost o femeie văduvă şi săracă, vai, care, pe lîngă toată sărăcia, mai avea şi doisprezece copii, toţi băieţi, unul după altul; cel mai mare de 13 ani, cel mai mic, abia de un anişor. După moartea bărbatului,…
-
Povestea Florii Soarelui
Este o poveste de demult, demult, de pe cînd trăiau pe pămînt altfel de oameni, de pe vremea unui împărat vestit, dar cu nume uitat pe veci… Şi avea împăratul acesta de toate: şi împărăție bogată şi noroade alese şi oaste voinică şi multă. Dar un lucru tot îi lipsea; şi-l ustura în suflet, și…
-
Domniţa Trandafirilor
A fost odată ca niciodată o prinţesă care se numea Vanda. Şi era frumoasă ca un crin şi zveltă şi gingaşă, de rămîneai împietrit văzînd-o. O iubeau cu toţii, dar mai cu seamă părinţii o aveau mai dragă ca lumina ochilor. Prinţesei îi plăceau trandafirii. Şi iată că, într-o zi, pe cînd culegea trandafiri din…
-
Pipăruş Petru şi Florea Înflorit
A fost ce-a fost, că de n-ar fi fost, nu s-ar povesti. A fost odată o muiere văduvă, îi murise adecă bărbatul şi ea rămase cu trei copii: doi feciori şi-o fetiţă. Şi nu era săracă văduva, că bărbatu-său, fie iertat şi mîie pe unde a înserat, fusese un om foarte harnic; avea o moşioară…
-
Voinicul Ineluş
Se zice că a fost odată un om şi o muiere şi ei aveau un prunc. În păreţii casei lor şi-a găsit loc un şerpe de casă care, împrietenindu-se cu pruncul, mîncau amîndoi dintr-un blid, pînă crescură şi se făcură mari. Cînd şerpele se făcuse gros cit un viţel d-un an, şi lung de vreo…