Tag: Basme fantastice
-
Mânia lui Ilie
Sfântul Ilie era odată husar în slujba împăratului. Diavolul îl minţi că tatăl său bun se ţine cu nevastă-sa. Fire iute, Sfântul grăbi spre casă chiar în acea noapte şi găsi într-adevăr în pat un bărbat şi o femeie. Cuprins de o mânie oarbă, îi răpuse pe loc dar, mai apoi, aducând lumină, îşi recunoscu…
-
Călătoria lui Dumnezeu cu Sfântul Petru
(fragment) Într-o zi Sfântul Petru îl însoţea pe bunul Dumnezeu într-o călătorie pe pământ. Merseră mai multă vreme alături în tăcere, când Sfântul Petru îl întrebă pe Domnul de ce umpluse lumea şi cu oameni buni, şi cu răi. Creatorul răspunse: — Cei buni trebuie să trăiască pentru cei răi, iar cei răi pentru cei…
-

Frumoasa Lumii
Colecţii:
Apoi poveste, poveste, D-zeu la noi soseşte, că-nainte mult mai este. Era odată un vânător ş-avea trei copii şi era sărac-sărac, cât numai cu-atâta se ţinea, că-mpuşca câte-o păsăruică, o vindea ş-atâta era hrana lui, săracul. Acu era o pădure pe-acolo pe-aproape, de-i zicea Pădurea neagră. Ş-au apucat oamenii din satul cela a zice că…
-

Călin Nebunul
Colecţii:
Era odat-un împărat ş-avea trei fete şi erau aşa de frumoase, de la soare te puteai uita, da la dânsele ba. Acu, cele două erau cum erau, da cea mijlocie nici se mai povesteşte frumuseţea ei. Acu câţi feciori de-mpăraţi şi de ghinărari au cerut-o, împăratul n-a vrut să le-o deie. Acu-ntr-o seară au venit…
-

Făt-Frumos din lacrimă
Colecţii:
În vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în germenii viitorului, pe când Dumnezeu călca încă cu picioarele sale sfinte pietroasele pustii ale pământului, — în vremea veche trăia un împărat întunecat şi gânditor ca miazănoaptea şi avea o împărăteasă tânără şi zâmbitoare ca miezul luminos al zilei. Cincizeci de…
-

Fântâna Sticlişoarei
A fost odată ca niciodată, a fost un împărat bătrân nevoie mare, că i se împreunase genile şi sprâncenile cu cârjile ochilor, de bătrân ce era; barba îi era colilie şi lungă… să stai să te cruceşti; dinţii încailea uitase de când îi căzuseră, iar picioarele… da ce mai vorbă lungă, zi-i coclit şi lasă-l…
-

Înşir-te mărgărite cu dalbe flori aurite
A fost cică, măre, odată, da de mult de tot, când avea ursul coadăşi dădea salcia roadă, a fost un împărat tânăr. Şi ăst împărat, când îi dădea răspas trebile împărăţiei, se îmbrăca tiptil şi se ducea să se plimbe. Aşa, iaca trece odată pe dinaintea palatului unui împărat vecin, ş-acolo uitându-se pe geam vede…
-

Răsplata Sfintei Sâmbete
A fost odată un om vârstnic, care era însurat d-al doilea, şi ăst om avea două fete: una de la nevasta d-intâi, iar alta de la a doua. Nevastă-sa d-al doilea era o urâtă, să ferească Dumnezeu — vezi cum orbeşte el rumânu la bătrâneţe — şi rea!… şi mai şi ca Muma-Pădurii. Necazu ei…
-

Un mort a omorât doi şi doi au omorât doisprezece
Cic-a fost, măre, într-o vreme, dar demult de tot, a fost cică un om cu starea lui… cu acareturile lui… sta rumânul, cum se zice, din belşug, nu-i păsa, numai îşi vedea d-ale lui, că nu era nevoiaş cum sunt unii; el alt ajutor n-avea decât un fecior, ş-ăla harnic tot ca el. Trăiau ei…

