Category: Dumitru Stăncescu
-
Baba nesăţioasă
Colecţii:
A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi fost nici nu s-ar povesti, şi ascultaţi că povestea de aci încolo s-o găti. A fost odată doi bătrâni: un unchiaş şi o babă, şi ăşti doi bătrâni erau săraci… ştii, lipiţi pământului, doar un biet bordei aveau şi ei rămas de la părinţi, unde să-şi…
-
Ţapul babii
Colecţii:
A fost odată, când o fi fost, demult, doi bătrâni, un unchiaş şi o babă. Ăşti bătrâni erau sărmani. N-aveau ei după sufletul lor decât o viţeluşe. Într-o zi, nemaiavând deloc parale, n-au avut ce face şi a zis moşul: — Du-te, babo, cu a viţea la bâlci ş-o vinde. — Bine, moşule, să mă…
-
Vaca neagră
Colecţii:
A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar povesti, a fost o femeie şi un bărbat şi ei aveau o fată. Fata s-a strâns la un an cu altele şi s-au prins pe un caier de lână, care nu l-o isprăvi să găsească pe mă-sa acasă vacă neagră. Fata femeii şi a…
-
Fata din sfeşnic
Colecţii:
A fost odată ca niciodată, a fost ce-a fost şi n-a mai fost, a fost un moşier bogat care era însurat şi avea şi soacră şi o fată de era frumoasă de s-ar fi uimit de ea cine o vedea. Nevasta lui, ce a făcut ce a dres, s-a bolnăvit rău odată şi a ajuns…
-
Trei fraţi vânători
Colecţii:
A fost odată ca niciodată, a fost ce-a fost şi n-a mai fost; a fost un om care alt meşteşug n-avea, decât era vânător dibaci. Ăst om a fost având trei feciori cari nici ei n-aveau alt meşteşug, că îi învăţase tatăl lor ce ştiuse el, îi făcuse tot vânători dibaci, că îi luase cu…
-
Chelbea năzdrăvanul
Colecţii:
A fost odată, Când scria musca pe perete,mai mincinos cine n-o crede, a fost un român care a avut nouă feciori, ş-a plecat cu opt din ei ca să-i însoare, că pe ăl d-al noulea n-au vrut fraţii ăilalţi să-l ia, că ziceau că e mic. Umblară ce umblară, şi iacă dădură d-un zmeu care…
-
Muma-Pădurii
Colecţii:
A fost odată în vremurile de demult încolo, au fost doi oameni săraci: un bărbat şi o nevastă, şi ăşti doi oameni aveau o fată şi aveau şi un bordei într-a pădure. Într-o zi, având ei a se duce la un bâlci, lăsă pe fată singură acasă zicându-i: — Fată, noi poate nu venim diseară…
-
Cele două sălcii
Colecţii:
A fost odată ca niciodată, a fost o femeie care mult cu multul ar fi dat să aibă şi ea un copil, dar mult se rugase la Dumnezeu şi multe făcuse în zadar. Într-un an, ducându-se la biserică în noaptea sfintelor Paşte, pe o cărare lăturaşe aşa, iaca îi iese înainte o femeie bătrână care…
-
Cei trei fraţi
Colecţii:
A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar povesti, a fost un împărat şi ăst împărat a avut o fată pe care i-a furat-o un zmeu. Ce să facă bietul om?… Cum să-şi ia fata îndărăt din mâinile spurcatului, că fugise cu ea pe tărâmul ălilalt … A dat sfoară în ţară…
-
Floarea şi Florea
Colecţii:
A fost odată ca niciodată, a fost un împărat mare. Ăst împărat a avut război o dată cu nişte zmei pe cari bătându-i, ei s-au jurat că de va face nevasta împăratului fată, că era borţoasă, apoi ei o fură şi o batjocoresc. Împăratul auzind aşa şi întâmplându-se să fie copilul ce născu împărăteasa tocmai…
-
Floarea de aur
Colecţii:
S-a fost făcut odată, demult, o clacă de tors la un român într-un sat, şi la astă clacă a fost venit, fireşte, lume mai multă. Printre lume ce să vază sătenii?… Un flăcău galben la faţă şi slab, dar frumos altminteri, care nimeni nu ştia de unde era şi cum, că nici unul nu-l mai…
-
Finul lui Dumnezeu
Colecţii:
A fost odată un om care avea copii mulţi. Acuma de… mulţi ca mulţi, dar vezi că era sărac lipit pământului. Nevestii şi copiilor le chiorăiau maţele de foame, n-aveau nici zdrenţe pe ei, şi la el bani nici de prăsilă. Dar, vezi dumneata păcatu, când e el să fie şi mai mare: cum făcu,…
-
De ce se miros câinii
Colecţii:
În vremurile de demult, pe când domnea în ţara românească nu ştiu care domn, cică s-ar fi dat împotriva câinilor porunci straşnice ca să-i ciomăgească, să le lege tinichele de coadă, să-i otrăvească, în sfârşit, câte rele toate numai şi numai să le stârpească neamul or barim să-i facă să se mai împuţineze la număr.…
-
De ce fuge ogarul după iepure
Colecţii:
Cică-n vremea de demult, când erau ogarii graşi ca porcii şi când umblau jivinele înţolite ca oamenii, ursul a fost pus laba pe puii iepurilui şi s-ar fi ospătat cu carnea lor. Bietul iepure hotărî să-şi izbândească asupra ursului, dar singur neîncumetându-se se duse la ogar de-i ceru mână de ajutor. Ogarul a prins bucuros,…
-
De ce n-are ursul coadă
Colecţii:
În vremea de demult avea şi ursul coadă ca toate jivinele, coadă lungă, stufoasă, coadă-n lege… Într-o zi, un pescar încărcase o căruţă de peşte de la baltă, şi venea cu ea încet-încet spre oraş, ţinând calul de căpăstru. Din pricină că era prea-ncărcată, când se zguduia căruţa, izbindu-se de vreun bolovan or nemerind în…
-
De unde se trag ogarii
Colecţii:
Cică-n vremea de demult, nu ştiu din ce pricină, s-ar fi luat la harţă câinii cu fraţii lor lupii. Azi harţă, mâine harţă, veni vremea de se hotărâră câinii a face bătaie în regulă. De!… acu’ frumos era să se bată fraţii între ei? Da’ ce-i faci dacă ăi mari râvnesc la bunul ălor mici?…
-
Câinele, pisica şi şoarecele
Colecţii:
Cică demult, pe când se cobora Dumnezeu pe pământ, că nu-l scârbise încă într-atât fărădelegile oamenilor, încât să nu mai vrea să mai dea ochi cu ei, ar fi tras într-o zi la casa unui român care avea, ca tot omul la casa lui, pisică, câine şi şoarece. Pisica, pe vremea aia, nu se tolănea…
-
Ţiganul şi popa
Colecţii:
Un popă venea cu un ţigan, de la oraş spre casă. Se întâlniseră pe drum. Tot vorbind ei de una, de alta, la marginea unui sat prin care trecuseră, iacă un purcel rătăcit. — Haoliu, haţin-te, părinte, să-l prindem, că nu ne vede nimeni! — Fugi d-acolo, mă ţigane, că e păcat… — Lasă pacatu,…
-
Săracul şi dracul
A fost odată un om care, fiind bogat, se tot ruga lui Dumnezeu să-i dea şi lui un copil, doi, să aibă de ce se bucura, că bogăţia fără mulţumire sufletească la ce mi-e bună? Dar multă vreme s-a rugat în zadar. În vremea asta, omului i s-a întâmplat d-a căzut pe capul lui o…
-
Pici ramură din nuc
A fost într-o vreme, demult, pe când se potcovea puricele cu câte 99 de oca de fier şi cu câte 99 de oca de oţel la un picior, şi zbura în slava cerului şi se lăsa pe foaia teiului, de se spurca în gura grecoteiului, şi se lăsa pe foaia lipanului, de se spurca în…
-
Fata cu urechea roşie
A fost odată ş-altă dată n-a mai fost, adicătilea, de… împărat o mai fi fost şi altă dată, şi încă de multe ori, dar împărat să aibă fată aşa frumoasă ca ăsta, mai rar. Şi o iubea împăratul şi împărăteasa, nevoie mare; nici n-apuca să vrea ceva şi-i şi făceau. Când se făcu fata taman…
-
Şearpele moşului
A fost odată ca niciodată, a fost un unchiaş ş-o babă. Ăst unchiaş şi a babă n-aveau nici un copil, ş-ar fi dat, bieţii oameni, bieţi n-ar fi fost, mult cu multu, să aibă vrun pic de prăsilă; dar care o fi fost sterp, moşu or baba nu se ştie, ci se povesteşte numai că…
-
Ţiganul cu trei suflete
Cică ţiganul ar fi rămas odată de nu mai avea nici cu ce încălzi apa pentru mămăligă. Atunci plecă — vezi bine — la pădure să adune niscai surcele, or găteji, or… ce-o găsi, în sfârşit. Dar luă şi un toporaş cu el, să mai dea razna şi prin crăci mai zdravene, când i-o veni…
-
Sfântul Arhanghel şi lemnarul
A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi fost nu s-ar fi povestit, şi nici noi de ea n-am fi vorbit. A fost un lemnar sărac. Nevasta lui ce făcu ce drese, îi născu un copil. Născându-i ăst copil, ce se gândi lemnarul: „Tot sunt eu sărac lipit pământului, barim să găsesc copilului un…
-
Cocoşul moşului
Cică a fost odată un unchiaş şi-o mătuşe. Mătuşa avea o găină, iar unchiaşul un cocoş. Găina babei oua în toate zilele câte un ou. Moşul: — Fă mătuşe, dă-mi şi mie un ou să-mi mai ung ăl gâtlej, că tot cu mămăligă uscată mi s-a acrit. — Ba mai pune-ţi pofta-n cui şi nu…
-
Irimia
A fost odată un flăcău dibaciu tare pe care îl chema Irimia din botez. El altceva nu făcea decât umbla în vânătoare. Într-o zi plimbându-se cu puşca pe umăr prin pădure, iacă îi iese înainte un lup şchiop. Cum îl văzu, cum întinse puşca să-l doboare. Dar lupul se rugă de el: — Măi, Irimio,…
-
Împăratul peştilor
A fost odată ca niciodată, când n-ar fi nu s-ar povesti; şirul povestei d-aici încolo s-o găti. A fost un om care se îndeletnicea cu pescăria; şi ăst om avea un fecior, pe care îl învăţa tot meşteşugul lui, că, vezi bine, alta de unde să ştie? Într-o zi, dând cu năvodul, iacă prinse un…
-
Dan şi bivolii ăi albi
A fost odată, ca niciodată, un unchiaş; şi ăst unchiaş a fost având un fecior, care după ce era frumos d-o minune, apoi era şi năzdrăvan. Într-o zi, când sta acasă pe prispă, de se odihnea, numai pomeneşte unchiaşul cu fecioru-său că aduce doi bivoli albi şi-i zice să îngrijească bine de ei şi să…
-
Povestea norocului
A fost odată, în vremurile de demult, doi fraţi: unu era bogat, trăia din belşug, nu ducea dor de nimic şi petrecea cum era mai bine; iar ălâlalt sărac lipit pământului, că erau zile de mai nu punea pâine în gură, iar trupul îi era acoperit numai c-o zdreanţă, ş-aia plină de petice, de-ţi era…
-
Fata popii a cu stem
A fost odată ca niciodată, când scria musca pe părete,mai mincinos cine n-o crede. A fost un popă şi o preoteasă; preoteasa cic-ar fi avut stem de frumoasă ce era, şi fii-sa — c-aveau o fată — era leită-poleită mă-sa. Într-o zi, nu-ş’ cum veni vremea de dădu o boală rea peste biata preoteasă şi,…