Tag: Petre Ispirescu
-
Dihorul şi strechea
Colecţii:
În vremea cea străvecheSe zice că o StrecheLegînd prietenie cu un drăcos Dihor,Voiau ca să trăiască ca frate cu o sor’.Moş Barbu, om cu minte,Chemat fu să stea faţă cum facu-şi jurăminte.Întors fiind la satBăieţii l-a-ntrebat:„De ce astă-njosire, să mergi să fii tu martorLa astfel de-alianţăMurdară ca o treanţă?”Iar moşul încercatAcest răspuns a dat:„Dihorul ca…
-
Barza şi vrabia
Colecţii:
P-un timp viscolosŞi gerosP-un picior şedea o barză stîrcită,De frig rebegită.Totuşi milă-avu pe un pui văzîndTremurînd,Şi pe sub aripi îl adăposti.„Ce mai vifor, soro, Barza îi rosti:Aşa frig cumplitN-am mai pomenit.”Şi-ndată în fulgi-şi ciocul şi-a ascuns.„Ăsta zici că-i ger! Vrabia-a răspuns,Însă mai anţărţ, micuţa mea sor’,Aminte mi-aduc, degera din zbor.Că atuncea fuGeruială, da; iar acuma…
-
Căţelul şi cocoşul
Colecţii:
Un Căţel odată p-un Cocoş văzîndDin ciob apă bînd,În rîs îl lua şi-ncepu să-i zică:„Cusur al naturei, Cocoş de nimică,De ce, cînd bei apă, ridici tu în susGîtu-ţi ca un fus?Fir-ai fi de rîs! Păcat că trăieşti,Pocitură eşti.”„Beau, zise Cocoşul; şi cînd ridic susGîtu-mi ca un fus,Cat să mulţumesc Domnului că-n lumeM-a lăsat a face…
-
Isprăvile şi viaţa lui Mihai Viteazu
Colecţii:
Cuprins Capitolul I Capitolul II Capitolul III Capitolul IV Capitolul V Capitolul VI Capitolul VII Isprăvile şi viaţa lui Mihai Viteazu I Pătraşcu-vodă era un domn bun, drept şi temător de Dumnezeu. Cît domni el, ţara începuse a simţi că trăieşte. Se dusese pomina de blîndeţele lui, pentru care şi poporul îl numi Pătraşcu-vodă cel…
-
Schiţă de călătorie
Colecţii:
I Dragii moşului, În anul Domnului 1884, iulie, 10, într-o marţi, am plecat şi eu la Cîmpulung. Eram la număr cu toţii opt, toţi trup din trupul meu, os din osul meu, sînge din sîngele meu, cum am zice, şi cu slujnica nouă, mai mari şi mai mijlocii, mai mijlocii şi mai mici, mai mici…
-
De la Bucureşti la Roşiorii-de-Vedea şi-napoi
Colecţii:
I Dragii moşului, Cînd eram şi eu tînăr ca d-voastră, mi-ar fi plăcut şi mie să călătoresc, adică, cum se zice să dau şi eu cu nasul prin a lume mare, să cunosc, barim, cîteva locuri de-ale noastre, româneşti. Dară, de! omul multe doreşte, iar Dumnezeu face ce ştie el, adică, cum grăieşte zicătoarea: „omul…
-
Chimera
Colecţii:
De cîte ori deschide cineva cîte o carte la care spune despre dumnezeii cei elineşti, d-atîtea ori trebuie să rîză de prostia acelor păgîni. Într-însele nu găseşti minciuni mai la seamă, ci croite aşa pe d-a-ntregul, de nu le poţi opri să nu te îngreţoşezi, nu atît de credinţa deşartă a bietei poporimi, cît de…
-
Labirint şi firul Ariadnei
Colecţii:
Iacă încă nişte vorbe pe care le auziţi destul de des, dragii moşului nepoţei şi nepoţele. Aceste vorbe le întrebuinţează cărturarii, nu cei ce le vînd, ci aceia ce le scriu, cînd vor să arate vro încurcătură în care se rătăceşte cineva sau lucrurile lor, ori cînd cade cineva în vro zăpăceală de unde n-ar…
-
Midas
Colecţii:
Duhul lui Baccus Silenu. Undele rîului Pantol. Teroare panică. Urechile lui Midas. A fost odată un împărat, în vremea veche, pre nume Midas, carele a domnit în ţara frigienilor. Într-o zi, copilandru fiind, adormi pe prispa casei lor, iar nişte furnici veniră şi-i puseră pre gură cîteva boabe de grîu. Tat-său, cum auzi de una…
-
Prometeu
Colecţii:
Ecatombă. Focul sacru. Cutia Pandorei. Spune la cărţile păgîneşti că la începutul începutului lumei erau numai zei şi zeiţe. P-atunci, maimarele zeilor se numea Saturn, ori Cronos, ceea ce pre limba noastră se tîlcuieşte Timpul sau Vremea. Acest zeu, de teamă să nu-şi piarză scaunul domniei sale zeieşti, îşi înghiţea copiii, de cum îi năştea…
-
Ercule
Colecţii:
Amfitrion. Calea înfurcită. Pigmeii. Cornul abundanţei. Cămaşa lui Nesu. Astăzi, dragii moşului nepoţei şi nepoţele, am să vă spui basmul cu Ercule sau Iraclie despre care am pomenit în basmul cu grădina Esperidelor. E cam lungă povestea; dară fie că şi multe vitejii a mai săvîrşit acest viteaz. El a rămas de pomenire. Pînă şi…
-
Grădina Esperidelor
Colecţii:
Pleiadele Iacă şi istoria grădinei Esperidelor: spune la cărţile păgîneşti, dragii moşului nepoţi şi nepoate, că la nunta lui Joe cu Junona fu mare tămbălău, în ostrovul Creta, din ţara elinească sau grecească, unde se cununară ei. Toţi zeii fură martori la însoţirea lor. Mai spune iarăşi că Joe lua de nevastă pe Junona fără…
-
Mărul Discordiei
Colecţii:
Acum a venit şi rîndul meu. De atîtea ori am ascultat la basmele şi la ghicitorile ce aţi tot spus la întrolocările fîrtaţilor şi suratelor voastre în adunări, şi n-am zis nici un cuvinţel. Ştiţi încă, dragii moşului nepoţi şi nepoate, că m-aţi tot rugat să vă spui şi eu cîte vrun basm, ori cîte…
-
Mogârzea şi fiul său
Colecţii:
A fost o dată un pui de român; el n-avea nici tată nici mumă. Tot rămasul de la părinţi era pus sub epitropie. Nemaiputînd suferi el mustrările nedrepte ale epitropilor, se duse în lume şi apucând pe o potecă care îl scoase într-o poiană departe, se duse cale lungă să-i ajungă. Acolo înserând şi neavînd…
-
Istoria lui Ştefan-vodă cel Mare şi cel Bun
Colecţii:
I Spune la cărţile cele bătrîne că pe la începutul veacului al XV-lea domnea în ţara Moldovei înţeleptul şi bunul Alexandru-vodă, care cu dreptul s-ar cuveni să se numească: tatăl şi întemeietorul ţărei Moldovei. Mai întreg decît cei de mai naintea lui domni, el alcătuise multe aşezăminte folositoare ţărei, adică: şcoli pentru învăţat carte şi…
-
Poveşti despre Vlad-vodă Ţepeş
Colecţii:
[I] Vlad-vodă Ţepeş avea, o ţiitoare. Casa ei era într-o mahala înfundată şi singuratecă din Tîrgovişte. Nici apele nu simţea pe vodă cînd mergea la dînsa. Căzuse păcatele pe această femeie să placă lui vodă Ţepeş. Acesta avea pentru ea dragostea trebuinţei şi nimic mai mult. Biata femeie se silea în tot chipul să facă…