Tag: Poveşti româneşti
-
Zâna Apelor
Colecţii:
Pe vremile pe când era iobăgia cea grea, trăia un om sărac într-o colibă din pădurea domnească, căci era păzitor la pădurea aceea. O dată a mers domnul la pădure şi părându-i-se că pădurarul ar fi dat cuiva lemne fără slobozenie domnească, atâta l-a bătut, până ce l-a lăsat mort. Muierea pădurarului cu un copil…
-
Pipăruş Petru şi Florea Înflorit…
Colecţii:
A fost ce-a fost, că de n-ar fi, nu s-ar povesti. A fost o dată o muiere văduvă, îi murise adecă bărbatul şi ea rămase cu trei copii; doi feciori şi o fetiţă. Şi nu era săracă văduva, că bărbatu-său, fie iertat şi mâie pe unde a înserat, fusese un om foarte harnic; avea o…
-
Nu minţi!
Colecţii:
Era odată un om foarte sărac, dar atâta era de sărac, încât nici focul în vatră nu-i ardea. Şi astăzi mai sunt oameni săraci, dar parcă tocmai ca acela rar ai afla. Şi avea omul acela o fată, dar aşa fată frumoasă, cum nu era în toată lumea ca ea. Lumea zice că la omul…
-
Povestea lui Pahon
Colecţii:
A fost odată un moşneag bătrân, dară bătrân ca vremea, alb ca zăpada şi bun ca pâinea cea bună. El avea un băiat, vedeţi dumneavoastră, băiat ca toţi băieţii, frumuşel şi sprintenel, dară şi fără obrăzel. Moşneagul însă nu avea nici o avere, nici o bogăţie, numai inima cea bună şi sufletul în oase. El…
-
Azima mergătoare
Colecţii:
Zice că a fost ce-a fost, că de n-ar fi fost nu s-ar povesti; că nu-s de când poveştile, ci-s mai dincoace cu vreo două, mai dincolo cu vreo nouă. Au fost odată trei fraţi orfani, care adecă nu aveau nici tată nici mamă. De atunci însă este tare de demult, a trecut multă vreme,…
-
Săraca mamă
Colecţii:
Lumea asta nu e numai de ieri, de alaltăieri, ci e tare demult; Doamne, cine ar fi în stare să ne spună de câţi ani e lumea? Multe rânduri de oameni s-au mai părândat într-însa, şi buni şi răi, suflete bune şi inime împietrite, putrezi de bogaţi şi săraci de nu le ardea nici focul…
-
Măr şi Păr
Colecţii:
A fost o dată ca niciodată. A fost un împărat şi o împărăteasă, care cu toate că erau trecuţi cu anii, nu aveau nici un copil, de care să se bucure, care să facă să le treacă de năcazuri, să mai uite de suferinţele vieţii acesteia, căci, ca şi acum, atunci încă erau suferinţe; n-aveau…
-
Isteaţă şi pace
Colecţii:
Zice că a fost o dată un împărat, gazdă nu tândală, oile lui se vedeau şi se cunoşteau dintre ale altor botezaţi, boii lui erau cei mai frumoşi, în tot satul. Apoi mai departe avea doară ţări întregi, că doară de aceea era el împărat: unele le moştenise de la tatăl său, altele le câştigase…
-
Norocul şi Mintea
Colecţii:
Într-o pădure mare s-au întâlnit odată doi oameni, unul mergea cătră răsărit şi celălalt cătră sfinţit, se prinseră la vorbă. — Bună ziua, vere! zice unul. — Să fii sănătos, zice celălalt, dar de unde şi până unde? Vin din lumeFăcând tot trebi bune;Şi mă duc în lumeSă fac tot trebi bune, zise cu îngâmfare…
-
Stan Bolovan
Colecţii:
Zice că era odată un om, om cu stare şi cu socoteală, după cum se mai află şi astăzi câte unul ici-colea, el îşi avea vituţele sale, moşioara sa, căsuţa sa, cu un cuvânt, avea ce-i trebuia. Un năcaz însă avea şi el ca toţi oamenii, că bag-seamă om fără nici un năcaz şi iarnă…
-
Ioaneş Măsariul
Colecţii:
A fost odată ce-a fost, că de n-ar fi fost, nu s-ar pomeni; aşadară a fost într-un oraş un măsar, şi era atât de sărac, de nu-i ardea nici focul în vatră, fiindcă nu avea lemne să pună pe el; lemne de lucru încă nu avea. Altcum era meşter harnic, banii, câţi îi căpăta pentru…
-
Mama cea rea
Colecţii:
Multe s-au mai întâmplat în lumea asta mare, şi câteodată auzim povestindu-ni-se câte o întâmplare de ne vine mai a n-o crede. Şi totuşi trebuie să credem multe din cele ce auzim; cel puţin eu unul mai bucuros cred toate, decât să merg să caut de sunt adevărate sau nu. Aşa se zice, că a…
-
Cei trei prietini
Colecţii:
Zice că odată au ieşit din şcoalele cele mai mari trei dieci foarte învăţaţi, unul era doctor, care da zile la cine vrea Dumnezeu şi i le lua de la care vrea el; al doilea era procatăr, adecă încurcător de trebi, sporitor de pricini; iar al treilea era şolomonar, care făcea călindare, adecă hastronom. Toţi…
-
Aripă-Frumoasă
Colecţii:
A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi fost, nu s-ar povesti. A fost odată un împărat, care a avut trei fete, dintre care cea mai mică aşa era de frumoasă, de gândeai că-i ruptă din soare, cu păr galbăn ca aurul; în aceea ţară deodată s-au trezit că nu mai au nici soare,…
-
Fiuţul oii
Colecţii:
În vremile de demult Dumnezeu umbla cu Sfântul Petru pe pământ printre oameni şi le cerca firea şi inima. Umblând ei aşa, au ajuns o dată pe-un munte unde era o stână de oi. Oile erau chiar după strungă; ei intrară dar în colibă, la baciul, şi-i dădură „bună vremea”, ca oamenii cei de omenie.…
-
Crâncu, vânătoriul codrului
Colecţii:
Zice c-a fost odată un om şi când era să moară, chemă pe cei trei fii ai săi la pat şi le zise: — Dragii mei copii, dacă voi muri eu, voi să-mi faceţi la mormânt un foc de nouăzeci şi nouă de cară de lemne şi din nouăzeci şi nouă cară de paie. Şi…
-
Lupul cu cap de fier
Colecţii:
Un copil orfan, adecă fără mumă şi fără tată, a plecat prin lumea mare, cum pleacă omul năcăjit, să-şi capete pânea de toate zilele, care o cer toţi oamenii de la Dumnezeu sfântul. Şi s-a dus copilul, s-a dus ca omul năcăjit, care nu ştie nici unde a plecat, nici când se va-ntoarce; s-a dus…
-
Din fată, fecior
Colecţii:
Cică a fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar povesti, că nu-s dator a minţi, ca şi-un purece a plesni, că eu nu-s de când ferestrile, ci eu îs de când poveştile. Când poveştile pe la noi treceau, mama atunci mă făcea şi apucai una de chică şi-o aruncai într-o vică, şi-am…
-
Omul de omenie nu piere
Colecţii:
Pe vremile când umbla Dumnezeu cu Sfântul Petru pe lume, trăia o păreche de oameni, un bărbat şi o muiere. Ei erau oameni săraci, n-aveau decât o vacă, de la care se îndulceau ei amândoi cu doi fii ai lor. Nici casa în care lăcuiau nu era a lor, nici că aveau vrun petec de…
-
Doftorul Toderaş
Colecţii:
Zice că a fost odată un om sărac, şi el avea trei feciori; pe cei doi mai mari nu ştiu cum i-a chemat, dară pe cel mai mic ştiu că îl chema Toader şi fiindcă era mai mic îi ziceau Toderică şi Toderaş. După ce au crescut feciorii, de erau cât oamenii de mari, s-au…
-
Tămâia Dracului
Colecţii:
Mulţi oameni şi-au bătut capul că de ce-i zic tutunului „tămâia dracului“, şi dacă-i tămâia dracului, de ce-l folosesc oamenii cari se zic a fi ai lui Dumnezeu. Dar nimeni nu ştia spune nimica despre aceste lucruri până ce odată învie un om din morţi, apoi acela ne spuse din fir în păr, precum voiesc…
-
Istoria unui voinic înţelept
Colecţii:
Istoria unui voinic înţălept şi învăţat, întrebându-se din ponturi cu o fată a unui împărat, după cum arată în gios. Şi s-a scris 1797, martie 28. UN BASM NECUNOSCUT ÎNREGISTRAT ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA Fost-a un voinic de neam bun, şi foarte înţălept şi învăţat. Şi într-o vreme, gândea întru sine: „Ce voi să fac…
-
Vizor, craiul şerpilor
Colecţii:
A fost o dată ca niciodată. Au fost o dată trei păcurari la o stână. Într-o seară, mulgând oile la strungă, auziră la o depărtare o strigătură puternică. Toţi se cutremurară. Păcurarul cel mai tânăr, numit Petru, zise: — Eu mă duc într-acolo, să văd ce poate să fie. — Ba tu nu te duce;…
-
Cei doi copii cu părul de aur
Colecţii:
A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti. A fost un împărat, că vezi bine, împăraţi totdeauna au fost şi vor fi, dar mai mulţi au fost bătrâni, nu tineri şi frumoşi ca acela de care vreau să vă vorbesc. El era frumuşel ca rupt din soare, dar nu-şi găsea împărăteasă…
-
Crăiasa Zânelor
Colecţii:
Bag seamă lumea asta n-a fost niciodată fără împăraţi; aşa a rânduit Dumnezeu, ca unii oameni să fie mai mari, alţii mai mici, iar cei mai mici să se supună şi să asculte de cei mai mari. Apoi, precum bine ştiţi dumneavoastră, câte ţări atâţia împăraţi, aşa era din bătrâni, toată ţara-şi avea împăratul şi…
-
Ganul Ţiganul
Colecţii:
A fost odată, ca niciodată. A fost odată ce-a fost, dar n-a fost aşa mare minune, c-a fost numai un ţigan cu numele Ganul. Cum să fie aceea mare minune? că doară ţigani totdeauna că au fost, ici ţigani, colea ţigani, dincolo ţigani, în ceea parte iar ţigani, tot de ţigani dai şi cu ţigani…
-
Toarceţi, fete, c-a murit Baba Cloanţa
Colecţii:
Ileana lelei Nastasie era o fată, cât să-i cerci părechea, de frumoasă ce era; nu e deci nici o mirare că era cam somnuroasă — la omul frumos îi stă bine şi cam somnuros. Cele babe slabe de gură-i scoaseră vestea c-ar fi chiar leneoasă, ca toţi lenoşii, că ziuliţa îndelungată şade numai şi mănâncă…
-
Cerbul
Colecţii:
Un biet de om rămase văduv, vedeţi dumneavoastră, cum rămân mulţi în astă săcreată de lume mare, îi murise adecă nevasta şi rămase cu doi copii, cu o fetiţă Tiriana şi c-un fecioraş Tirion. Dar omul nostru n-avea nimic, nici barem o mâţă. Şi lucra bietul om pe la cei bogaţi, ca să agonisească celea…
-
Făt-Frumos zălogit
Colecţii:
Au fost odată doi împăraţi vecini cu ţările şi vecini buni, ba încă mai erau şi neamuri, aşa mai departe, a cincea, a şasea spiţă. Unul era împăratul Galben, iar altul împăratul Verde. O dată, din ce din ce nu, dau la pricină. Apoi pricina-i poama dracului, în loc să se domolească tot mai mare…
-
Dreptatea şi Strâmbătatea
Colecţii:
Un om mergea la târg, vezi cum merg oamenii cu doi boi, ca să-i vânză. Cum mergea-n urma lui Surilă şi Bourean cu bâta-n mână, cu traista-n spate şi cu gândul la bănişorii ce o să-i capete pentru boi, îl ajunge-un alt om, care însă nu mâna nimic la târg, dar avea o bâtă chiar…