Tag: Basme fantastice

  • Prichiduţă

    A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi fost nu s-ar povesti şi nici eu n-aş avea de unde şti; au fost doi oameni, un bărbat şi o nevastă, şi ăşti oameni n-aveau copii. Bărbatul nici nu se prea bătea pe ei aşa tare; el, mai ca bărbatul, se gândea c-abia o duceau ei…

  • Flăcăul şi pajura

    A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar povesti şi fiindcă este, de aia se povesteşte; a fost un împărat. Ăst împărat era bătrân tare şi viindu-i vremea să moară a chemat pe fecioru-său lângă el şi i-a zis cu limbă de moarte: — Fătul meu, tu să te însori ca să…

  • Făt-frumos cu puii de fiară

    A fost odată, în vremurile ale vechi, un român care fiind însurat i-a făcut nevasta doi copii: un băiat şi o fată. După ce i-a făcut nevasta ăşti copii, a mai trecut ce a mai trecut şi s-a bolnăvit nevasta şi după ce a bolit cât o fi bolit a murit, lăsând copiii micşori. Românul…

  • Fetele de împărat cu pantofii rupţi

    A fost odată, demult,Când era lupul căţel,Şi se ţinea oile după el;Când scria musca pe perete,Mai mincinos cine n-o crede. A fost un împărat mare care avea trei fete. Acum aste fete, vezi dumneata, ce făceau ele, ce dregeau, în taină, că nimeni nu le putea afla, rupeau fiecare câte o pereche de ghete pe…

  • Tartacot

    A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nici nu s-ar povesti; a fost un împărat pe care îl chema împăratul Galben. Ăstui împărat îi mergea toate bine de n-avea de ce se plânge, dar într-o zi iacă se ceartă nu ştiu din ce cu un împărat vecin. Împăratul Roşu — c-aşa îi zicea…

  • Stăncuţa şi Mierluţa

    A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar povesti şi nici eu n-aş avea de unde şti; a fost un mocan de avea oi, şi ăst mocan s-a dus într-o zi cu ele într-o pădure, că era la un luminiş nişte iarbă de-ţi era dragă lumea să te uiţi la ea, şi…

  • Minea Viteazul

    A fost odată ca niciodată, a fost odată demult de tot, când dădea salcia roadăşi se băteau urşii în coadă, a fost un moş şi o babă. Ăst moş şi a babă copii n-au fost având deloc-deloc, şi mare dor aveau, săracii, să nu fie singuri, să ştie şi ei un om cu milă pe…

  • Găina neagră

    A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar povesti; a fost un om muncitor. Ăst om era însurat. Câtva o duse el mai binişor, nu e vorbă, dar de la o vreme se apucă nevasta să-i facă la copii şi îi făcu vro trei, şi de!… unde sunt cinci guri nu sunt…

  • Baba nesăţioasă

    A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi fost nici nu s-ar povesti, şi ascultaţi că povestea de aci încolo s-o găti. A fost odată doi bătrâni: un unchiaş şi o babă, şi ăşti doi bătrâni erau săraci… ştii, lipiţi pământului, doar un biet bordei aveau şi ei rămas de la părinţi, unde să-şi…

  • Ţapul babii

    A fost odată, când o fi fost, demult, doi bătrâni, un unchiaş şi o babă. Ăşti bătrâni erau sărmani. N-aveau ei după sufletul lor decât o viţeluşe. Într-o zi, nemaiavând deloc parale, n-au avut ce face şi a zis moşul: — Du-te, babo, cu a viţea la bâlci ş-o vinde. — Bine, moşule, să mă…

  • Vaca neagră

    Vaca neagră

    A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar povesti, a fost o femeie şi un bărbat şi ei aveau o fată. Fata s-a strâns la un an cu altele şi s-au prins pe un caier de lână, care nu l-o isprăvi să găsească pe mă-sa acasă vacă neagră. Fata femeii şi a…

  • Fata din sfeşnic

    Fata din sfeşnic

    A fost odată ca niciodată, a fost ce-a fost şi n-a mai fost, a fost un moşier bogat care era însurat şi avea şi soacră şi o fată de era frumoasă de s-ar fi uimit de ea cine o vedea. Nevasta lui, ce a făcut ce a dres, s-a bolnăvit rău odată şi a ajuns…

  • Trei fraţi vânători

    Trei fraţi vânători

    A fost odată ca niciodată, a fost ce-a fost şi n-a mai fost; a fost un om care alt meşteşug n-avea, decât era vânător dibaci. Ăst om a fost având trei feciori cari nici ei n-aveau alt meşteşug, că îi învăţase tatăl lor ce ştiuse el, îi făcuse tot vânători dibaci, că îi luase cu…

  • Chelbea năzdrăvanul

    Chelbea năzdrăvanul

    A fost odată, Când scria musca pe perete,mai mincinos cine n-o crede, a fost un român care a avut nouă feciori, ş-a plecat cu opt din ei ca să-i însoare, că pe ăl d-al noulea n-au vrut fraţii ăilalţi să-l ia, că ziceau că e mic. Umblară ce umblară, şi iacă dădură d-un zmeu care…

  • Muma-Pădurii

    Muma-Pădurii

    A fost odată în vremurile de demult încolo, au fost doi oameni săraci: un bărbat şi o nevastă, şi ăşti doi oameni aveau o fată şi aveau şi un bordei într-a pădure. Într-o zi, având ei a se duce la un bâlci, lăsă pe fată singură acasă zicându-i: — Fată, noi poate nu venim diseară…

  • Cele două sălcii

    A fost odată ca niciodată, a fost o femeie care mult cu multul ar fi dat să aibă şi ea un copil, dar mult se rugase la Dumnezeu şi multe făcuse în zadar. Într-un an, ducându-se la biserică în noaptea sfintelor Paşte, pe o cărare lăturaşe aşa, iaca îi iese înainte o femeie bătrână care…

  • Cei trei fraţi

    Cei trei fraţi

    A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar povesti, a fost un împărat şi ăst împărat a avut o fată pe care i-a furat-o un zmeu. Ce să facă bietul om?… Cum să-şi ia fata îndărăt din mâinile spurcatului, că fugise cu ea pe tărâmul ălilalt … A dat sfoară în ţară…

  • Floarea şi Florea

    Floarea şi Florea

    A fost odată ca niciodată, a fost un împărat mare. Ăst împărat a avut război o dată cu nişte zmei pe cari bătându-i, ei s-au jurat că de va face nevasta împăratului fată, că era borţoasă, apoi ei o fură şi o batjocoresc. Împăratul auzind aşa şi întâmplându-se să fie copilul ce născu împărăteasa tocmai…

  • Floarea de aur

    Floarea de aur

    S-a fost făcut odată, demult, o clacă de tors la un român într-un sat, şi la astă clacă a fost venit, fireşte, lume mai multă. Printre lume ce să vază sătenii?… Un flăcău galben la faţă şi slab, dar frumos altminteri, care nimeni nu ştia de unde era şi cum, că nici unul nu-l mai…

  • Finul lui Dumnezeu

    Finul lui Dumnezeu

    A fost odată un om care avea copii mulţi. Acuma de… mulţi ca mulţi, dar vezi că era sărac lipit pământului. Nevestii şi copiilor le chiorăiau maţele de foame, n-aveau nici zdrenţe pe ei, şi la el bani nici de prăsilă. Dar, vezi dumneata păcatu, când e el să fie şi mai mare: cum făcu,…

  • Andamokamy (Antankarana)

    Tot auzind lumea lăudând-o pe Rafaranomby, care locuia într-o ţară de peste mare, Andamokamy se hotărî să meargă s-o vadă. Se îmbarcă, deci, şi când ajunse la Rafaranomby o rugă să-i fie soţie. Ea primi, şi amândoi porniră din nou la drum. Au acostat pe nişte maluri nisipoase, apoi Andamokamy propuse soţiei lui să facă…

  • Ţiganul care a fost cât p-aci să clocească un mânz într-un dovleac

    Ţiganul care a fost cât p-aci să clocească un mânz într-un dovleac

    Un husar care ducea doi dovleci în mână se întâlni cu un ţigan, care-şi vedea de drum, vesel şi fără griji, cum e firea acestui popor, şi care îi vorbi astfel soldatului: — Ei, bună ziua, domnule husar, să trăieşti şi să fii sănătos! Dar ce lucru frumos duci acolo? Pus pe şotii, soldatul îi…

  • Ţiganul, vânător de lupi

    Se întâmplă multe lucruri, nu se ştie cum, şi aşa se şi nimeri că un ţigan se văzu odată cu o puşcă în mână. Chiui, zicând femeii sale: — Ehei, să împuşti un iepure, nu-i mare lucru! Eu mă duc acum după un lup! Cu aceste cuvinte, ieşi într-un câmp, pe care-l străbătu în lung…

  • Femeia învăţată minte

    O pereche de oameni săraci, prisosindu-le odată timpul, stăteau de vorbă despre mâncare. Mai cu seamă zicea, între altele şi femeia, ce bine ar fi dacă ar putea să mănânce şi ei nişte brânză bună de oaie. — Asta n-ar fi cu neputinţă, zise bărbatul, asta nu costă aşa de mult. Să meargă femeia să…

  • Ţiganul şi darul său

    Un ţigan prinse odată o bufniţă, o pasăre care îi era complet necunocută. O suci şi-o răsuci, o cercetă şi o pipăi şi văzu, că în afară de picioare şi pene, nu avea nimic special. „Ce fel de pasăre o fi şi asta” se gândi ţiganul, „nu e pentru oameni săraci, trebuie să fie o…

  • Cum a prins ţiganul o scroafă de mistreţ

    S-a întâmplat odată că zmeoaica a vrut să încerce puterea feciorului ei, zmeul, de aceea îi zise: — Mergi, fiule, cu ţiganul la pădure, acolo unde sălăşluieşte mistreţul cel mare, pe care nu poţi tu să-l răpui, mână-l către ţigan, că el o să-l doboare cu siguranţă. Aceste vorbe îl jigniră pe zmeu, iar pentru…

  • Slasta ţigănească

    — Ei, cumetre, ai mâncat bine ieri la nuntă? îl întrebă un ţăran pe cumătrul ţigan, iar acela răspunse: — Binişor, dar n-au fost prea multe bucate; nici măcar slastă! — Dar au fost prăjituri şi plăcintă? Şi friptură de viţel? A fost şi friptură de miel? îl întrebă din nou acela. Iar ţiganul răspunse:…

  • Ţiganul, hoţ de vaci

    Un ţigan şi un valah furară împreună o vacă. La scurtă vreme, ţăranul păgubaş îl întâlni pe ţigan care îi dădu bineţe, zicându-i: — Bună-ziua, păgubaşule! Acela se uită la el, îi răspunse, de altfel, la bineţe şi-şi văzu de drum. Atunci ţiganul strigă în urma lui: — Hei, nu te duce într-acolo de unde…

  • Cum şi-a apărat un ţigan mama de o muscă

    Un ţigan văzu o muscă stând pe nasul mamei sale şi se înfurie în asemenea hal, încât se gândi s-o omoare, şi anume astfel ca să fie mai mult decât moartă. Luă deci un baros, lovi şi-şi nimeri mama drept în faţă, încât aceasta căzu moartă jos. Nu ştiu însă dacă nimerise musca ori ba.

  • Îmbucătura bună

    Cred că era de Paşte, când un părinte chemă odată la masă pe învăţătorul feciorului său, spre a-i face cinste şi a-l dispune în favoarea sa şi a ştiinţei copilului său. Domnul învăţător, la rândul său, nu dispreţuia mâncarea şi mergea bucuros acolo unde erau bucate bune. De aceea îi plăcea deosebit de mult la…