Locuitorii unui sat, coprinşi de dorinţa de a asculta şi dînşii, dumineca, sînta Evangelie, se hotărîră a răspunde cu toţii la întrebarea ce le tot făcea preotul cînd era să citească Evangelia. În dumineca următoare, preotul, după obicei, mainainte de a citi Evangelia, făcu următoarea întrebare în modul cum se cîntă aceste învăţături sfinte: —…

A fost odată un snovos1. El speriase o lume cu glumele lui cele nesăbuite. În cele din urmă îşi găsi băcăul2. Ducîndu-se odată la un boiangiu3, îi zise: — Domnule, te rog să-mi spui cît costă să-mi vopseşti brîul ăsta? — Cum să ţi-l vopsesc, nene? întrebă boiangiul. — Iaca, roşu să nu mi-l faci,…

Era iarnă. Pămîntul se acoperise de zăpadă. Se zicea că ninsoarea ce căzuse era de patru palme domneşti1. Era una din iernele cele mai grele. Lupul, flămînd, ieşise din pădure şi ţinea poteca. Mergînd pe cărare, se întîlneşte cu un asin. Vederea pradei sale atît îi aţîţase pofta de mîncare, încît îi lăsa gura apă;…

Părintele C… fusese ţîrcovnic1 multă vreme în satul N…; prin purtarea sa cea bună, prin sîrguinţa lui întru a învăţa rînduiala bisericii, ajunsese să se facă şi popă. Preoteasa, femeie muncitoare şi cu frica lui Dumnezeu, era credincioasă bărbatului şi muncea împreună cu dînsul cît era ziulica de mare. Numai astfel putuseră să lege şi…

Doi amici se întîlnesc. Se întreabă, se cercetează de sănătate. Apoi unul din ei zise: — Ei! ce te faci tu azi? Unde a să petreci seara? — Astăzi sunt invitat la masă la un amic al meu intim. Dacă vrei, vino şi tu; el şade în strada Frîntă, nr….; avem să petrecem bine la…

Nu cunosc eu pe românaşul ăla, care cel dintîi a zis: „A tunat şi i-a adunat”, că, zău! dacă ar fi mort, i-aş zice: „Dumnezeu să-l odihnească în rîndurile drepţilor“; iar dacă ar fi viu, să-i zic: „Bravo ţie, om dezgheţat! Fi-ţi-ar gura aurită“. Şi apoi nu cred eu, o dată cu capul, ca vreunul…