Tag: Snoave
-

Ţiganul care a fost cât p-aci să clocească un mânz într-un dovleac
Un husar care ducea doi dovleci în mână se întâlni cu un ţigan, care-şi vedea de drum, vesel şi fără griji, cum e firea acestui popor, şi care îi vorbi astfel soldatului: — Ei, bună ziua, domnule husar, să trăieşti şi să fii sănătos! Dar ce lucru frumos duci acolo? Pus pe şotii, soldatul îi…
-
Ţiganul, vânător de lupi
Se întâmplă multe lucruri, nu se ştie cum, şi aşa se şi nimeri că un ţigan se văzu odată cu o puşcă în mână. Chiui, zicând femeii sale: — Ehei, să împuşti un iepure, nu-i mare lucru! Eu mă duc acum după un lup! Cu aceste cuvinte, ieşi într-un câmp, pe care-l străbătu în lung…
-
Femeia învăţată minte
O pereche de oameni săraci, prisosindu-le odată timpul, stăteau de vorbă despre mâncare. Mai cu seamă zicea, între altele şi femeia, ce bine ar fi dacă ar putea să mănânce şi ei nişte brânză bună de oaie. — Asta n-ar fi cu neputinţă, zise bărbatul, asta nu costă aşa de mult. Să meargă femeia să…
-
Ţiganul şi darul său
Un ţigan prinse odată o bufniţă, o pasăre care îi era complet necunocută. O suci şi-o răsuci, o cercetă şi o pipăi şi văzu, că în afară de picioare şi pene, nu avea nimic special. „Ce fel de pasăre o fi şi asta” se gândi ţiganul, „nu e pentru oameni săraci, trebuie să fie o…
-
Cum a prins ţiganul o scroafă de mistreţ
S-a întâmplat odată că zmeoaica a vrut să încerce puterea feciorului ei, zmeul, de aceea îi zise: — Mergi, fiule, cu ţiganul la pădure, acolo unde sălăşluieşte mistreţul cel mare, pe care nu poţi tu să-l răpui, mână-l către ţigan, că el o să-l doboare cu siguranţă. Aceste vorbe îl jigniră pe zmeu, iar pentru…
-
Slasta ţigănească
— Ei, cumetre, ai mâncat bine ieri la nuntă? îl întrebă un ţăran pe cumătrul ţigan, iar acela răspunse: — Binişor, dar n-au fost prea multe bucate; nici măcar slastă! — Dar au fost prăjituri şi plăcintă? Şi friptură de viţel? A fost şi friptură de miel? îl întrebă din nou acela. Iar ţiganul răspunse:…
-
Ţiganul, hoţ de vaci
Un ţigan şi un valah furară împreună o vacă. La scurtă vreme, ţăranul păgubaş îl întâlni pe ţigan care îi dădu bineţe, zicându-i: — Bună-ziua, păgubaşule! Acela se uită la el, îi răspunse, de altfel, la bineţe şi-şi văzu de drum. Atunci ţiganul strigă în urma lui: — Hei, nu te duce într-acolo de unde…
-
Cum şi-a apărat un ţigan mama de o muscă
Un ţigan văzu o muscă stând pe nasul mamei sale şi se înfurie în asemenea hal, încât se gândi s-o omoare, şi anume astfel ca să fie mai mult decât moartă. Luă deci un baros, lovi şi-şi nimeri mama drept în faţă, încât aceasta căzu moartă jos. Nu ştiu însă dacă nimerise musca ori ba.
-
Îmbucătura bună
Cred că era de Paşte, când un părinte chemă odată la masă pe învăţătorul feciorului său, spre a-i face cinste şi a-l dispune în favoarea sa şi a ştiinţei copilului său. Domnul învăţător, la rândul său, nu dispreţuia mâncarea şi mergea bucuros acolo unde erau bucate bune. De aceea îi plăcea deosebit de mult la…
-
Ce a păţit prima pisica la ţigani
Când prima pisică ajunse la ţigani — în ce fel n-a înţeles nimeni până azi, căci n-avea ce să caute şi să găsească acolo, n-avea ce să roadă şi ce să muşte — pe scurt, când prima pisică ajunse la ţigani, aceştia se speriară rău şi nu ştiură ce să facă cu ea. Căscau gura…
-
Istoria fracului
S-ar zice că nimeni nu poate să cânte atât de mult ca nemţii şi d-asta s-a supărat tare la vremea lui dracul. Se duse de aceea la un neamţ şi se prinse cu el care dintre ei doi avea să cânte mai mult. Neamţul făcu liniştit târgul şi-l luă pe drac în spinare pentru ca…
-
Ţiganul şi zmeul
O dată un ţigan se nimeri cu un zmeu (duh). Unii spun că a fost dracul; e posibil însă că acela să fi luat doar chipul acestuia, căci zmeul poate să facă şi aşa ceva. Stând ei astfel la sfat, ajunseră să vorbească despre care dintre ei e mai puternic. Cum fiecare dintre ei se…
-
Baovao, baovao! Pitpalac, pitpalac!
Într-un sat trăia odată o cârciumăriţă frumoasă care număra, fireşte, mulţi adoratori şi admiratori printre cei ce veneau să bea zilnic aici. Cârciumarul, bărbatul ei, se simţea, din pricini lesne de înţeles, onorat de asta şi îngăduia, ca şi cum n-ar fi băgat de seamă, să i se arunce nevesti-si priviri şi să i se…
