Category: Poveşti nemuritoare vol. 27 din 1986
-

Monumentul cu prunişor
Cu mult timp înainte, la Hangiou trăia un meşter cioplitor de piatră foarte iscusit. Acesta, toată viața lui, pînă ce barba i s-a făcut colilie, a tot cioplit la piatră. Singura lui avere era măiestria braţelor cu care însuflețea piatra. Îmbătrînise meșterul, se adusese de spate şi vederea îl lăsase, dar tot urca muntele zi…
-

Ceaiul „Fîntîna Dragonului“
Cu mult timp înainte, pe locul numit Fîntîna Dragonului se întindea un cătun în care trăiau vreo zece familii. Locuitorii acestui cătun o duceau ca vai de lume; munceau de se speteau şi de abia aveau cu ce să-și ducă zilele. Într-o colibă prăpădită, la marginea cătunului, locuia o bătrînă, singură-singurică. Era aşa de bătrînă,…
-

De ce broscoii au pete pe spinare
Cu mult, mult timp în urmă, păsările s-au hotărît să se adune în înaltul cerului şi să dea o mare, mare petrecere. Vestea aceasta a purtat-o Libelula pe aripile ei smălțuite spre pampasul cel nesfîrşit, spre inima umbroasei selve, spre culmile înalte şi spre piscurile înzăpezite ale Anzilor. Toate păsările s-au împodobit cu cele mai…
-

Furnicuţa Juanita
Cu mulți ani în urmă furnicuța Juanita îşi construise o căsuţă la rădăcina unui arbore stufos. Îi plăcea să trăiască acolo ferită de celelalte vietăţi ale pădurii și chiar de suratele ei, furnicile. Într-o dimineaţă, pe cînd era în căutare de provizii pentru cămările sale, găsi o cireaşă mare și frumoasă, coaptă şi dulce ca…
-

Povestea dantelei
S-a întâmplat de mult, de mult, în selva Paraguayului. Căzuse o ploaie foarte puternică. Cupele arborilor străluceau proaspăt spălate, iar printre ierburi susurau pârîiașe vesele. Furnicile selvei, care sînt niște furnici foarte mari, cărau cu spor provizii de apă şi de hrană. Arañitas, păianjenii, priveau liniștiți firele argintii pe care le țesuseră în timpul nopţii…
-

Măr și Păr
A fost odată ca niciodată. A fost un împărat și o împărăteasă care, cu toate că erau trecuți cu anii, nu aveau nici un copil, de care să se bucure, care să facă să le treacă de năcazuri, să mai uite de suferințele vieții acesteia, căci, ca și acum, atunci încă erau suferințe; n-aveau nici…
-

Poveste (Prostia omenească)
A fost odată cînd a fost, că dacă n-ar fi fost, nu s-ar povesti. Noi nu sîntem de pe cînd poveştile, ci sîntem mai dincoace cu vreo două-trei zile: de pe cînd se potcovea puricele cu nouăzeci și nouă de ocă de fier la un picior și tot i se părea că-i ușor. Cică era…
