Într-o iarnă, crivăţul se furlandisea¹ şi, umflîndu-se în pene, zicea:

— Vu, vu, vu! Păziţi-vă, că vă îngheţ.

Un petec de cojoc, aruncat pe un gunoi, ridicînd capul, întrebă:

— Ce zici?! Ce zici?!

— Taci din gură acolo! Cine vorbeşte cu tine? îi răspunse crivăţul, şi-şi cătă de treabă.

---

1. furlandisi — a se fuduli, a se făli. ↩︎