Ce era, ce nu era, era o babă şi un unchiaş, săraci, săraci leşinaţi (adică săraci lipiţi), fără fată, fără băiat, şi fără făină pentru o cină (adică n-aveau nici făină cu ce să facă turtă pentru o cină). Cum trăiau şi cum petreceau, Dumnezeu ştia. De marea sărăcie ce aveau, erau siliţi toată vara…

Ce era, ce nu era, era un împărat tânăr, fiu de-mpărat, care avea mare dor să se ducă la vânătoare. Într-o zi, se sculă de dimineaţă şi luă pe vizir şi pe alţi trei tovarăşi credincioşi d-al lui, şi se duseră la vânătoare. Ajungând în pădure, se despărţiră, fiecare apucând în câte o parte. Împăratul…